Ora sa Stim -1

Ora sa Stim la Alesd 12 februarie.

Grupa mica a Gradinitei Holcim ” Mickey si Minnie mouse ” s-a bucurat de cartea
”Tati, te rog , adu-mi luna luna de pe cer ”. ” Soriceii in numar de 12 au primit cu mare interes stiri despre fazele lunii.

Bibliotecar Kosa Silvia

ZIUA MONDIALA A PATRIMONIULUI

Totalitatea bunurilor materiale și imateriale moștenite de la strămoși, care sunt valori ale identității noastre naționale se însumează în termenul de patrimoniu național. Acele active de patrimoniu de valoare inestimabilă, care sunt unice și originale au fost incluse în patrimoniul UNESCO. Începând cu anul 2013, în ziua de 16 noiembrie, se sărbătorește „Ziua mondială a patrimoniului UNESCO în România. Patrimoniul este o componentă inseparabilă a istoriei, care alături de alte izvoare alcătuiesc istoria unei țări. România cu istoria sa milenară se mândrește cu active de patrimoniu nestemate incluse în patrimoniul UNESCO. Le amintim:

Bisericile pictate din nordul Moldovei; mănăstirea Horezu; satele cu bisericile fortificate din Transilvania; Cetățile dacice din Munții Orăștiei; centrul istoric al Sighișoarei; bisericile de lemn din Maramureș; două situri naturale: Delta Dunării și pădurile seculare și virgine din Carpați. La capitolul patrimoniu imaterial amintim: ritualul călușului, doina, colindatul de ceata bărbătească, ceramica de Horezu, meșteșugul covoarelor tradiționale de perete, practicile culturale asociate zilei de 1 martie. Toate acestea au fost amintite de d-na prof. Alina Buzle, președinte al Asociației culturale ORION, în deschiderea mesei rotunde ocazionate de ziua patrimoniului, desfășurate joi, 16 noiembrie în Sala Primăriei.

Auditoriul a fost format din persoane pasionate și implicate în cercetarea istoriei locale și a activelor de patrimoniu descoperite în Aleșd. Au participat și 12 tineri membrii ai Clubului „PRO BONO”, a cărui activități au ca obiect educația non formală a tinerilor. Alina Buzle, moderatoarea mesei rotunde a făcut o prezentare a proiectului european inițiat și aflat în derulare cu titlul „Acolo unde trecutul întâlnește prezentul”. A prezentat un filmuleț realizat cu ocazia deplasării unei delegații de tineri români din Aleșd în orășelul Galatone din sudul Italiei. Acolo alături de delegații din Bulgaria, Letonia, Slovacia și Italia, au făcut cunoștință cu activele de patrimoniu din orașul italian și modul cum promovează turismul.

La întrebarea „Patrimoniul local din Aleșd, există și este promovat?, au răspuns d-nul Homonai Gabor, un pasionat al istoriei orașului, care a prezentat un set de fotografii cu clădiri și elemente de patrimoniu care sau păstrat și altele în stare de degradare. Acestea au constituit baza de discuții și propuneri pentru conservarea reabilitarea acestora și promovarea lor turistică. Au făcut completări și propuneri d-nii: ing. Cipleu Leontin, Doru David, Tamara Urs Hadadea,  Ciprian Bica, S-a propus ca Asociația „ORION” în parteneriat cu Centrul de Turism, Clubul „PRO BONO” cele două licee și alți pasionați de istorie locală , să identifice tot ce înseamnă patrimoniu material și spiritual și să se alcătuiască o broșură cu acestea, în vederea valorificării turistice a acestora și îmbogățirea istoriei locale.

Următoarea activitate a asociației va fi în primăvara lui 2019, cu titlul „Pe urmele înaintașilor”

Nicu Răcuciu.

 Foto © Ciavoi Andy

ÎNTÂLNIRE CU CITITORII

ÎNTÂLNIRE CU CITITORII

La inițiativa prof. Loredana Puriș, o frecventă cititoare a Bibliotecii orășenești „Octavian Goga” din Aleșd, în parteneriat cu aceasta, s-a organizat joi 15 noiembrie, în Sala Primăriei Aleșd, un eveniment cultural adresat iubitorilor de literatură.

Invitata serii scriitoarea Lili Crăciun, care și-a prezentat al treilea roman : „Prizonieri ai umbrelor”. Pe afișul tipărit pentru popularizarea evenimentului a fost înserată o scurtă dar incitantă prezentare a romanului, din care cităm: „ un țipăt, o spovedanie dramatică a unei tragedii tulburătoare, în același timp un thriler cu accente de umor amar asupra epocii și mediului, respectiv – România anilor „90”.

După o scurtă prezentare a scriitoarei, realizată de prof. Loredana Puriș și Georgeta Ardelean responsabila bibliotecii orășenești, scriitoarea Lili Crăciun, a captat atenția auditoriului cu explicarea tematicii romanului, cu momente din biografia sa, cu accent pe urmările decretului de interzicere a avortului în România, în epoca de tristă amintire. O dramă a multor tinere femei cărora li s-a interzis să hotărască asupra propriului lor corp. A fost scos în evidență impactul romanului atât prin tematică, unică în literatura română, cât și prin calitatea prezentării, presărată cu întâmplări amuzante. Romanul a primit o presă bună atât în țară cât și în străinătate. Astfel, romanul a fost prezentat în Italia și Spania, unde urmează să fie tradus.

Discuții pe marginea romanului nu au avut loc întrucât cititorii nu l-au găsit în librării sau bibliotecă pentru a fi lecturat. La o posibilă altă întâlnire ar putea avea loc o dezbatere pe marginea romanului. Ar fi interesant ! Întâlnirea s-a încheiat cu procurarea romanului cu autograful scriitoarei.

Nicu Răcuciu

TÂRGUL DE TOAMNĂ

          TÂRGUL DE TOAMNĂ

      ” DIN CĂMARA BUNICII ” EDIȚIA A II –A

     Miroase a toamnă , a roade bogate , a mere roșii și galbene.

  E una din zilele frumoase  de toamnă stăpânită de liniștea cea mare a trecerii frunzei în veșnicie și de cea mai prielnică și dulce unduire a soarelui .

   Octombrie , lună de alint a Toamnei bogată-n culori , daruri și arome .

    Miroase pe la toate ușile a zacuscă și dulcețuri și pe străzi a frunze galbene.

    Toamna , un anotimp al roadelor bogate , al hambarelor și cămărilor pline de bunătăți a fost  sărbătorită la Cantina socială a orașului cu produse alimentare –tradiționale și produse tradiționale meșteșugărești aduse de oameni gospodari și cu frică de Dumnezeu .

     Se spune că un popor fără tradiții este un popor fără viitor.

     Să păstrăm tradițiile , meșteșugurile și bucatele din bătrâni este un omagiu adus identității noastre.

     Pentru că tradiția spune mai mult decât lasă să se vadă și îmbogățește locul , portul și sufletul .

     Pentru că tradiția este ușor de recunoscut , nu se uită și este un motiv de mândrie .

     Târgul a fost declarat deschis de către domnul Primar Ioan Todoca care  i-a felicitat pe organizatori : Centrul de turism Aleșd , Biblioteca ” Octavian Goga ” Aleșd , Colegiul tehnic ” Alexandru Roman ” și  Liceul ” Constantin Șerban ” .

    A urmat cuvântul doamnei Ardelean Georgeta din partea Bibliotecii ” Octavian Goga ”  care a prezentat  proiectul ” Păstrăm tradiția ”  ca un omagiu adus identității poporului român mai ales în an centenar .

   Domnul Bica Ciprian de la Centrul de Turism Aleșd a prezentat  participanții la Târg , le-a urat succes și a dat dezlegare ” la plăcinte înainte ” !

    Momentele artistice au fost prezentate de doamna profesoară Corina Ionescu alături de minunații ei elevi care ne-au încântat cu cântece de toamnă și un cântec patriotic de suflet .

    O prezență insolită a fost cea a Grupului de dansuri ” Poleanka ” al Uniunii Democratice  a slovacilor și cehilor din Aleșd.

   Un moment deosebit au prezentat copiii de la Ansamblul ” DATINA ”  a Colegiului tehnic ” Alexandru Roman ”  instructor   domnul Cristian Strugar .

  

   Standul bibliotecii noastre a fost foarte vizitat și pentru cărțile expuse și pentru ” degustările ”  aduse de doamnele bibliotecare care s-au ” topit ” în timp record.

     Atmosfera a fost veselă și relaxată și toată lumea își dorește să revină și la anul !

                                                                            Georgeta Lucia Ardelean

   

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A EDUCAȚIEI

             

 ”  Cei care educă copiii sunt demni de mai multa onoare decât cei care le dau viața; de aceea pe lângă viață, dăruiți copiilor și arta de a trăi bine, educându-i.

spunea Aristotel .

    În acest spirit doamna profesoară Debreczeni Monika împreună cu elevii ei au dorit să marcheze ” Ziua internațională a educației ” la bibliotecă , în mijlocul cărților dătătoare de înțelepciune , de frumusețe , de viață !

   Era una din zilele frumoase de toamnă stăpânită de liniștea cea mare a trecerii frunzei în veșnicie și  cea mai prielnică și dulce unduire a soarelui .

   Copiii au pictat și au desenat pe tema educației , au citit , au cântat , au făcut poze și au promis să revină la bibliotecă ca cititori .

     ”    Educația este cea mai bună provizie pe care o poți face pentru bătrânețe. ” spunea tot Aristotel , cel mai bun sfat alături de cel de a citi , de a citi , de a citi la Biblioteca ” Octavian Goga ” . ”

                                                                        Ardelean Georgeta Lucia

Memoria locului – Constantin Șerban Ctitor voievodal Biserica de piatră de la Tinăud

  

     Memoria locului – Constantin Șerban Ctitor voievodal Biserica de piatră de la Tinăud   

           Memoria locului un proiect cultural menit să valorifice și să promoveze tradițiile locale , să păstreze memoria acestui loc de suflet unde ne avem rădăcinile , identitatea , frumusețea ,dorul , doina .

       Biserica de piatră de la Tinăud este un exemplu în acest sens .

 Octavian Goga spunea ” Biserica la noi a fost din vechime un criteriu de naționalitate ”

      Cultura oferă sol fertil credinței iar credința face să rodească perenitatea culturii ca pe o liturghie a identității unui popor.

      În parteneriat cu Liceul teoretic ” Constantin Șerban ” un grup de elevi și invitați ai Bibliotecii ” Octavian Goga ” au pornit spre Tinăud.

      Miercuri , 9 mai , pe o vreme minunată , copii din clasele  a V –a și clasele a VII – a însoțiți de doamnele profesoare Alina Buzle și Felicia Lele au pornit la drum spre Tinăud având la ei steaguri și pancarde înscripționate cu logo-ul Centenarului Marii Uniri , cu numele liceului ” Constantin Șerban ” și un entuziasm debordant .

  I-au însoțit colectivul bibliotecii și invitații care s-au alăturat cântecelor și scandărilor copiilor .

    Ajunși cu bine la Biserica de piatră de la Tinăud am fost întâmpinați de Părintele Ardelean Florian și doamna profesoară Ardelean Mariana cu inima deschisă și bucurie .

     Părintele a prezentat istoricul bisericii – monument înălțată în vremea domnitorilor peregrini , secolul XVII , în anii 1659 – 1960.

     Constantin Șerban , fost Domn al Țării Românești între anii 1654 și 1658 , a peregrinat în Transilvania și a clădit din banii săi o biserică de piatră în Tinăud , în semn de mulțumire sufletească , de laudă , de aducere aminte .

     Părintele a subliniat și rolul fiecărui preot paroh în construcția , renovarea , pictarea și mobilarea bisericii :

       -la 1828 preot paroh a fost Ioan Molnar Morărescu căruia i se datorează renovarea edificiului

       - din 1870 a fost preot George Molnar Morărescu , originar din Borod

       - au urmat alți preoți parohi Iacob Ilarion originar din Peștiș , Pr. Ioan Erdeli, Pr.Constantin Tarcău , Pr. Vasile Boșca , Pr. Ovidiu Bocșan  Pr. Horațiu Bocșan și în prezent Pr. Ardelean Florian.

       Doamna profesoară Alina Buzle a vorbit despre importanța zilei de 9 mai – Ziua Independenței României , Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și Ziua Europei .

         Doamna profesoară Felicia Lele ne- a oferit o emoționantă surpriză cântând alături de copiii dânsei Pricesne încheind rotund și frumos o acțiune de suflet reușită .

       La ieșire o altă surpriză plăcută pentru copii : enoriașele parohiei au servit copiii cu dulciuri făcute de ele cu mult drag .     

       Ne-am întors la fel de entuziaști și în fața Primăriei Aleșd copiii au dorit să facă un popas și să scandeze :

                                 ” ROMÂNIA , LA MULȚI ANI ”

                                                 Georgeta Lucia Ardelean

OCTAVIAN GOGA – OMAGIAT LA ALEȘD

Luna mai a fiecărui an, debutează în orașul Aleșd, cu manifestări cultural educative organizate de Biblioteca orășenească „Octavian Goga”, sub genericul „Aleșd Zile de Cultură”. O primă manifestare comemorativă a fost dedicată poetului Octavian Goga, patronul spiritual al bibliotecii, organizatoarea manifestării. Desfășurată în ziua de 7 mai, dată jubiliară, având în vedere cei 80 de ani de la trecerea în neființă a poetului, precum și 25 de ani de omagiere a poetului la Aleșd.

De-a lungul timpului cu acest prilej sau desfășurat simpozioane, mese rotunde, comunicări științifice etc. la care au fost invitațe personalități distinse ale culturii și literaturii românești. În multe ediții sau organizat vizite la Muzeul memorial Octavian Goga din Ciucea, unde sau ținut diverse activități cuprinzând și recitări din opera poetului. Ediția jubiliară din acest an fost organizată integral de Colegiul Tehnic „Alexandru Roman”,în parteneriat cu Biblioteca orășenească, în sala de proiecții a liceului.

Au onorat evenimentul d-l primar al orașului, Ioan Todoca, prof. Ing. Valeria Vasile și prof. Melania Joldea, director și director adjunct al colegiului, cadre didactice, colectivul bibliotecii și elevi, unii în dublă ipostază de interpreți și spectatori. Coordonatorul întregii activități a fost d-na prof. Cuciula Monica Simona, care împreună cu colegele sale din comisia de limbă și literatură română, prof: Baican Șarlota, Cadleț Ana Mihaela, Marian Mădălina, Dios Carmen, Manea Camelia, au realizat o amplă și complexă manifestare, structurată pe arii tematice: aspecte biografice, fiorul religios, imaginea dascălului, patriotismul înflăcărat în credința lirică, precum și ipostaze ale poetului surprinse de presa vremii.

Titlul manifestării: „Octavian Goga flacără vie a altarului unității naționale”este dedicat și se încadrează în activitățile dedicate „Centenarului Unirii”. După o scurtă prezentare power- point a biografiei poetului, realizată de eleva Pișek Anca din cls. a X-D, d-na prof. Dios Carmen a făcut o frumoasă pledoarie pentru meseria dascălului de a insufla elevilor dragostea de țară, de neam, de poezie, de literatură. „Nu este meserie mai nobilă decât aceea de dascăl, căci aceasta lucrează cu mintea și cu sufletul învățăceilor săi. Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi, astfel încât mai târziu să lumineze cu lumină proprie” spunea Plutarh, iar printre cei care au înțeles cel mai bine acest lucru a fost Octavian Goga, cel care a descris atât de frumos firea și menirea dascălului în poezia „Dăscălița” Meseria de dascăl este însă și mesianică. În viziunea lui dascălul este cel care ține nestins „focul dragostei de țară”. Chipul dăscăliței, de o puritate angelică, având frumusețea unei icoane, reprezintă la Goga, oglinda sufletului ardelenilor. Fiorul religios în viziunea lui Goga a fost realizat de d-na prof. Marian Mădălina: „ Unul este cel ce seamănă și altul cel care seceră, zice cuvântul scripturii, dar cel ce face să crească și rod îmbelșugat să aducă, este Dumnezeu. El este cel care trimite ploaie, trimite noroadelor la vremuri de răscruce oameni mari, prin care tot el lucrează și prin ei se scrie istoria. Astfel a apărut Octavian Goga, în istoria neamului nostru, la răscruce de grele încercări, ca „un mag de lege nouă”apostol al vremurilor sale ,semănător de credințe și biruințe”. Acest fior religios, care străbate poezia lui Goga, se datorează familiei sale, căci în ascendența poetului se regăsesc un șir lung de preoți ortodocși, cărturari vrednici, pasionați și neînfricați susținători ai latinității limbii și poporului român. În multe poezii a cântat satul tradițional, cu datini și obiceiuri creștine. A dorit să dea o monografie sufletească satului ardelean și de aceea ruga este pentru neamul său: „Rugăciune” ” E sărbătoare”. La Octavian Goga credința se împletește cu patriotismul fierbinte , iar crezul său este cel a ideii naționale legat organic de cel a ideii creștine, doi poli ai axei de existență a neamului. Rugăciunea lui Goga este fierbinte, rostită cu patimă pentru neamul său și cu smerenie și evlavie în fața celui atotputernic, căci scopul ei e sfânt.„unitate și credință”. Ideea a fost concretizată cu poeziile : „Rugăciune” și „Fără Țară”, recitate de elevele: Braic Ane Marie și Bradea Crina din clasa a X D. Tema patriotismului este surprinsă în poeziile: „Țara mea de suflet” „Ceahlăul”, „În mormânt la Argeș”recitate de elevii : Achim Iulia, Beleș George, și Liță Marcus din clasa a XI Gobordan Lavinia din clas a XII D. Ideea unității naționale și patriotismul poetului au fost ilustrate de poezia „pătimirii noastre. Ziarist și orator strălucit, eseist și om politic remarcabil , Goga n-i se dezvăluie ca un militant neobosit pentru cauza națională , pentru desăvârșirea unității naționale a poporului român. În lirica sa se întrevede strădania lui Octavian Goga de a închipui și realiza o țară unită. Întreaga țară a poetului, cu natura, cu oamenii, cu istoria și poveștile ei, constituie substanța poeziei sale. Asemenea unui preot O. Goga a pregătit neamul său, să se împărtășească din dorul Unirii. Deși are conștiința unei istorii vitrege, lui Goga nu-i lipsește ideea speranței într-un viitor luminos , „credința în vremea ce va să vie”, în „visul de împlinit”, în „ziua mare a-nvierii”. Edificatoare în acest sens sunt poeziile: „Apostolul”, „Clăcașii”, „Plugarii”, „Oltul”, „Rugăciune”. Având în vedere abilitatea politică a poetului, d-na prof. Cadleț Ana Mihaela, a ilustrat câteva ipostaze ale lui Goga,  surprinse în ziarele vremii. „Realitatea ilustrată nr. 270 din 31 martie 1932; Viața ilustrată nr. 4 iunie 1934; Viața ilustrată nr. 6 iunie 1938, Ziarul Făclia. ro, Ion Dodu Bălan„ Octavian Goga – „monografie” Ediția a II-a Editura Minerva 1975, Aurel Rău „Octavian Goga cenzurat” ed. Dacia. În aceste secvențe sunt redate interviuri, articole, testamentul lui Octavian Goga etc.

Întreaga manifestare a fost presărată cu cântece patriotice interpretate de două voci de excepție aparținând lui Ile Radu și a Inei Rus. Manifestarea s-a încheiat cu sceneta „Politica eului liric”, partea a II-a , scrisă și regizată de Bogdan Adrian din clasa a XI-a A . Au interpretat:; George Cofar, , Madar Grațiana, Arsenie Diana, Horvath Larisa, Dan Andrada, Pothora Paul, Cziaky Eduard , Bogdan Adrian Ștef Raul. Chiar dacă conținutul scenetei scrise de Bogdan Adrian este o ficțiune literară, în care autorul îmbină evenimente și personalități istorice cu momente de ficțiune imaginară, apreciem talentul și pasiunea sa pentru cercetare, pentru istorie și literatură. Aceste calități le considerăm talent, care cu perseverență și muncă pot deveni preocupări definitorii. Frumoase cuvinte referitoare la conținutul și interpretarea cântecelor și poeziilor, au fost adresate de primarul orașului d-l Ioan Todoca și d-na Valeria Vasile directorul colegiului.

Felicitări întregului colectiv care s-a implicat în realizarea acestui deosebit eveniment.

                            

                                                                                 Nicu Răcuciu