Alesd Zile de Cultura- Invitatie 2017

Alesd Zile de Cultura

COSTUMUL POPULAR MÂNDRIE PENTRU ROMÂN

                                                 

Element definitoriu al portului popular românesc, costumul în toată splendoarea sa coloristică și măiestria țesăturilor sale, ne individualizează pe noi românii. Costumul popular purtat de strămoșii noștri cu fală în zilele de sărbătoare, a devenit astăzi un exponat de muzeu și de expoziții, la care tinerii de astăzi privesc cu detașare. Evoluția societății și tendința de urbanizare a transformat satul românesc. Tradițiile populare au început să dispară, pe măsura exodului tineretului spre oraș, singurii posibili purtători și transmițători ai culturii și artei populare spre viitorime. Iată de ce manifestările cultural - artistice dedicate portului și tradițiilor populare, au un rol major în păstrarea acestui nestemat izvor de cultură și înțelepciune populară. Aceste activități reprezintă adevărate lecții de istorie a evoluției societății omenești și a genealogiei românești. O astfel de manifestare a deschis la Aleșd, Zilele de cultură, în organizarea Bibliotecii orășenești„Octavian Goga”. Este a doua de acest gen ca urmare a solicitării unui mare număr de cetățeni, dornici de revedere și redescoperire a unor tradiții și obiceiuri din timpul copilăriei lor. Activitatea intitulată simplu „Costumul popular românesc”, s-a desfășurat în cadrul unei expoziții tematice care a adus în fața spectatorilor frumoase și vechi costume populare pe care familii binevoitoare le-au scos din lăzile de zestre moștenite de la bunici. Au răspuns acestei solicitări pentru expoziție:  Fam. Simona și Doru Groza din Dobricionești, Cristian Strugar, cu costume de Bistrița și Hotar-Bihor, Florica Chiorean din Butan, Monica Achim din Ortiteag, Lavinia Groza din Josani. 

Din lipsă de spațiu multe oferte au fost refuzate. În prezența

 unui numeros public, d-na Georgeta Ardelean, responsabila Bibliotecii organizatoare, a salutat prezența la manifestare a doamnelor Ligia Mirișan și Hainal Tavași, director și director adjunct al Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” din Oradea, după care a făcut o scurtă incursiune în istoria costumului românesc. 

A scos în evidență mândria și distincția cu care suverane ale României, Reginele Elisabeta, Maria și principesele Elisabeta, Maria și Ileana au purtat costumele populare românești, creând la curtea regală o adevărată modă vestimentară. A urmat un adevărat regal folcloric în costume populare purtate cu eleganță de copii și tineri dansatori din Ansamblurile folclorice „Mlădițe aleșdene” instruiți de pasionații înv. Marina și Mircea Ardelean și ”Datina” instructor  prof. Cristian Strugar. 

Evoluția tinerilor dansatori, răsplătită cu aplauze, ne dă certitudinea că folclorul românesc va dăinui. Merită toată considerația și admirația acești neobosiți instructori care cu răbdare și profesionalism , transmit tinerii generații dansul și melosul popular.

                                                         Nicu Răcuciu      

MEMORIA LOCULUI

                                                                

O manifestare –eveniment, sentimentală , de aducere aminte și evocare a unor personalități locale ale căror activitate au amprentat caracterul și destinul multor  generații de tineri, contribuind și la dezvoltarea și progresul urbei. Inițiativă unică în felul ei, inaugurată în anul 2012, de colectivul Bibliotecii orășenești „Octavian Goga”,„ Memoria Locului” este primită cu mult interes și admirație de cetățenii orașului, mulți dintre ei fiind coparticipanți la diferite amintiri și întâmplări, alături de cel evocat. Efortul organizatoric al colectivului bibliotecii, financiar al primăriei și implicarea familiilor celor aniversați, au creat cadrul și atmosfera necesară desfășurării evenimentului. În actuala ediție a ineditei manifestări , personalitatea evocată a fost omul de cultură, profesorul eminent și gospodarul priceput, prof. Enache Janel. „Viața fiecărui om e marcată de momente unice în felul lor. Trecem prin ele înaintând în perspectiva anilor, până la punctul de popas, când privim retrospectiv. Există în viață momente ale căror importanță o discernem cu limpezime, chiar în clipa în care se petrec. Și, parcă, despărțirile se încrustează cel mai adânc în conștiința noastră și se șterg cel mai greu și mai târziu, poate chiar niciodată. ..Cât de frumoasă este amintirea , că, ce altceva are, asemenea ei darul de a reînvia lucruri, fapte și întâmplări diriguite în veșnicie, de a readuce în negure de vremi trecutul în prezent” ( Enache Janel Cugetări). 

În prezența familiei, a unor foști colegi, azi pensionari, foști elevi și actuali elevi ai liceului , a cărei bază a fost pusă de directorul Enache Janel, în anul 1961, Georgeta Ardelean responsabila bibliotecii și fostă elevă a distinsului dascăl, cu emoție în glas, a prezentat evenimentul, exprimând câteva aprecieri  personale despre  fostul său profesor de l. română. Momente din viața și activitatea vastă  de 39 de ani la catedră , a fost redată pe un PP, alcătuit de Tamara Urs Hadadea, pe baza  pozelor puse la dispoziție de familie și derulat pe tot parcursul manifestării. Denisa Alb, a completat imaginile cu o biografie alcătuită din însemnări, notițe și autobiografia olografă. Într-o  atmosferă încărcată de emoții, au luat cuvântul:  prof. Mitrea Simpronia, prof. Costea Petru, prof. Rus Nicolae, prof. Bartha Anamaria, înv. Mocan Florica, prof. Răcuciu Nicolae. 

Vorbitorii au scos în evidență calitățile volitive, morale și profesionale ale distinsului dispărut, rolul major  în înființarea liceului și construirea clădirii, precum și implicarea sa în viața cultural-educativă și socială din Aleșd și satele fostului raion  Aleșd, pe care le-a vizitat în brigăzi de„ culturalizare a maselor”. Copleșiți de emoții au vorbit cei doi fii a  celui evocat, Viorel și Marinela, ambii dascăli eminenți care continuă cariera didactică a părintelui lor, onorând numele și memoria tatălui lor. Din motive de boală și bătrânețe, d-na Maria Enache, a trăit evenimentul de pe patul suferinței, cinstind cu lacrimi memoria celui dispărut, care a fost un exemplu de soț și tată, un bun român și cetățean. În final, familiei i s-a decernat o plachetă comemorativă, cu următoarea cugetare: „De-a lungul vieții spunem: „Adio celor care pleacă dintre noi”, apoi spunem ”Adio celor care rămân după noi.”Să nu-i uităm pe cei care merită să fie nemuritori”. Un buchet mare de flori a fost transmis d-nei Maria Enache.

                                                                                                    Nicu Răcuciu                     

CASA PROVERBELOR

                                                  PILDE DE ÎNȚELEPCIUNE LA „ CASA PROVERBELOR”

În cea dea doua activitate din cadrul  ”Zilelor de Cultură”, Aleșd, 2015, dedicată patronului spiritual al bibliotecii, „Octavian Goga”a fost organizată o excursie la „Casa Proverbelor din Beznea și o întâlnire artistică a Ansamblului folcloric „ Mlădițe Aleșdene” cu grupul coral al Liceului Teoretic din Bratca. 

Tinerii artiști au făcut cunoștință cu viața și munca unei lumi de mult apuse, a strămoșilor noștri și sau încărcat cu perceptele  unei vieți morale, descoperite în pildele pline de înțelepciune  din „Casa Proverbelor”

Așezat într-o zonă colinară încântătoare, pe lunca însorită a Crișului Repede, care desparte Munții Plopișului de Munții Pădurea Craiului, satul Beznea aparținător comunei Bratca, este atestat documentar în anul 1406, deși existența sa se pierde în negura vremii. La fel cu celelalte așezări din Depresiunea Vad – Borod, în evul mediu au făcut parte din Voievodatul Borodului și apoi din Domeniul Cetății Șinteu. Relieful și clima sănătoasă, cu un aer ozonat, au creat condiții optime de viață pentru locuitorii din acest areal. Sănătatea fizică și mentală constituie argumente importante pentru longevitatea populației. Istoria acestor locuri și a creatorilor ei, cu particularitățile specifice zonei, se regăsesc în monumentala monografie a comunei Bratca  scrisă de regretatul prof. Ioan Groze. Alături de slova scrisă, monumentele arhitecturale ridicate de-a lungul timpului, sunt destinate amintirii unor evenimente remarcabile din viața comunității umane. În intimitatea lor  viețuind  un prea plin emoțional de natură culturală, artistică sau istorică. O țară fără monumente, dacă există așa ceva, este o întindere de pământ fără identitate. Comuna Bratca posedă 6 astfel de monumente dintre care 2 sunt în satul Beznea. Biserica de lemn datată din 1723, „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”și Monumentul Eroilor. Ele stau mărturie a credinței nestrămutate a locuitorilor , precum și jertfa sătenilor căzuți în cele două războaie mondiale și eroilor revoluției. Iată că în anul 2010, acestor mijloace de aducere aminte li s-a alăturat un inedit și unic muzeu în aer liber, cu dublă funcționalitate. Un muzeu al țăranului român, în care exponatele ilustrează viața, munca și inventivitatea populară și un spațiu ocupat de mici căsuțe din lemn în stil rustic, de forme și dimensiuni diferite, corespondente unor proverbe. Domnul Martin Teodor, proprietarul și constructorul acestui „ parc natural”, a explicat scopul și motivația acestui inedit spațiu, creat dintr-o gospodărie anexă pentru animale. „Casa Proverbelor are intenția de a stimula tânăra generație să tindă spre scopul înțelept și recompensator al trăirii unei vieți bazate pe principii”. Inspirat din cele 3000 de pilde ale Regelui Solomon, s-a oprit la 31, cifră corespunzătoare  celor 31 de capitole din cartea de proverbe a lui Solomon. Pe lângă cele 31 de proverbe expuse în căsuțe și muzeu, acest număr îl întâlnim asociat cu diferite obiecte din muzeu: 31 de potcoave, 31 de roți, 31 de botci de lemn etc. Pildele alese se referă la sfaturi înțelepte, ce înnobilează caracterul omului: generozitatea, hărnicia, mulțumirea, bunătatea, recunoștința, smerenia, ascultarea, răbdarea, virtutea, atenția etc. „Mai bine un prânz de verdețuri și dragoste, decât un bou îngrășat și ură”; Ori unde se muncește , este și câștig, dar unde numai se vorbește, este lipsă”; Să nu te părăsească bunătatea și credincioșia, leagă-ți-le la gât, scrie-le pe tăblița inimii tale”Proverbele sunt cusute cu multă măiestrie, manual, pe pânză și tronează la fiecare căsuță.„Casa Proverbelor de la Beznea , reprezintă un interesant și inedit obiectiv turistic de atracție, care înmagazinează gândirea și concepția unui inginer, fără studii de specialitate, dar iubitor de istorie, de artă și viață, bazată pe principii morale.

                                                                                             Nicu Răcuciu