Memoria Holocaustului în cuvinte

Miercuri, 12 octombrie la Biblioteca Octavian Goga din Aleșd s-a desfăşurat activitatea intitulată „Memoria Holocaustului în cuvinte”, coordonată de prof. Alina Buzle în colaborare cu prof.Antonia Silaghi.

Pentru a marca Ziua Holocaustului în sala Mare a bibliotecii din Aleșd s-a organizat o expoziţie de cărți despre Holocaust si o proiecție video cu mărturii din acea perioada .Doamna bibliotecara Urs Tamara a prezentat importanţa comemorării victimelor Holocaustului cat si evitarea repetării acestor orori umane.

Activităţile dedicate comemorării acestei zile au continuat cu prezentarea unei proiecţii video, care a adus în prim plan esenţa tragediilor petrecute în lagărele de concentrare din perioada celui de-al doilea Război Mondial.

​LANSARE DE CARTE

14 septembrie 2016

Preotul Ioan Aurel Bolba, cunoscut publicului și în calitate de  scriitor, autor a zece cărți, „recidivează cu cea de-a doua ediție revizuită și adăugită „Episcopi ortodocși ai Oradiei”. În „Cuvânt Înainte” autorul motivează apariția acestei  ediții pentru a completa la zi șirul întâistătătorilor succedați pe scaunul episcopal al Oradiei. Un alt temei pentru retipărirea cărții este împlinirea a 320 de ani de când „Diploma Leopoldină” din 4 martie 1695 îl confirmă pe Efrem Banianim ca episcop al Oradiei și Agriei, urmat în scaun de Petru Hristofor (1708 – 1712), iar din 1712 până la Războiul de Reîntregire a Neamului, Episcopia Oradea rămâne fără episcop.  Și în sfârșit , tot în anul 2015 sau împlinit 95 de ani , de când Regele Ferdinand , după ce țara a fost Reîntregită (30 dec. 1918) a promulgat legea de înființare a Episcopiei Oradiei( 30 august 1920)Această carte este o monografie biografică a întâistătătorilor Eparhiei Oradiei, care au ocupat scaunul episcopal timp de 95 de ani și evoluția fenomenului religios în acest mirific colț de țară românesc. Foarte bine documentat, utilizând un limbaj specializat și un stil gazetăresc, autorul creionează , viața, studiile, activitatea misionar pastorală, teologică și ecumenică a celor 7 ierarhi, slujitori ai bisericii ortodoxe românești , dorind să lase mărturie despre aceste figuri luminoase de vastă cultură, care au contribuit la menținerea credinței ortodoxe în spațiul geografic al din nord – vestul țării. Lucrarea de față, arată în „Prefață” dr. Stelian Gomboș, este (re) scrisă cu multă dragoste , abnegație și conștiință istorică apologetică și misionară de către părintele ioan Aurel Bolba cu seriozitate, maturitate și discernămnânt duhovnicesc. Dacă ar trebui să-i facem o scurtă caracterizare sau un rezumat cărții de față, vom aprecia că este o lucrare mai ales de sinteză, dar care surprinde și unele detalii, ori nuanțe din biografiile celor șapte ierarhi și viața acestei eparhii a Bisericii Ortodoxe Române, în această perioadă istorică interbelică, modernă și contemporană deosebit de bogată și foarte variată în multe și diferite evenimente. Cartea a fost lansată la Biblioteca orășenească „Octavian Goga” din Aleșd, joi 8 septembrie 2016, un loc predestinat unei astfel de manifestări, printre rafturile cu cărți, unde cu siguranță își va găsi locul de cinste și această carte.

 Este cea de a treia lansare a unor cărți a preotului Ioan Aurel Bolba, în biblioteca din Aleșd: „Pelerini în Țara Sfântă”,noiembrie 2013; „Figuri luminoase de ierarhi și preoți cărturari”, octombrie 2014, precum și cartea de față, septembrie 2016. După o scurtă prezentare a vieții și operei sale de către Georgeta Ardelean , responsabila bibliotecii și amfitrioana evenimentului, a luat cuvântul autorul , care a făcut o frumoasă prezentare a personajelor descrisă în carte . Un desăvârșit orator, vocație desăvârșită în calitate de slujitor al altarului, calmul și vocabularul elevat au captat atenția auditoriului timp de 45 de minute, trezind curiozitatea celor prezenți de ași procura cartea cu autograful autorului. 

A urmat un dialog despre  menirea bisericii în educarea moral – creștină a tineretului, discuții la care și-au adus aportul  cei doi preoți prezenți la eveniment și cadre didactice.
                                                                         

                                                                        Nicu Răcuciu        

​LANSARE DE CARTE

14 septembrie 2016

Preotul Ioan Aurel Bolba, cunoscut publicului și în calitate de  scriitor, autor a zece cărți, „recidivează cu cea de-a doua ediție revizuită și adăugită „Episcopi ortodocși ai Oradiei”. În „Cuvânt Înainte” autorul motivează apariția acestei  ediții pentru a completa la zi șirul întâistătătorilor succedați pe scaunul episcopal al Oradiei. Un alt temei pentru retipărirea cărții este împlinirea a 320 de ani de când „Diploma Leopoldină” din 4 martie 1695 îl confirmă pe Efrem Banianim ca episcop al Oradiei și Agriei, urmat în scaun de Petru Hristofor (1708 – 1712), iar din 1712 până la Războiul de Reîntregire a Neamului, Episcopia Oradea rămâne fără episcop.  Și în sfârșit , tot în anul 2015 sau împlinit 95 de ani , de când Regele Ferdinand , după ce țara a fost Reîntregită (30 dec. 1918) a promulgat legea de înființare a Episcopiei Oradiei( 30 august 1920)Această carte este o monografie biografică a întâistătătorilor Eparhiei Oradiei, care au ocupat scaunul episcopal timp de 95 de ani și evoluția fenomenului religios în acest mirific colț de țară românesc. Foarte bine documentat, utilizând un limbaj specializat și un stil gazetăresc, autorul creionează , viața, studiile, activitatea misionar pastorală, teologică și ecumenică a celor 7 ierarhi, slujitori ai bisericii ortodoxe românești , dorind să lase mărturie despre aceste figuri luminoase de vastă cultură, care au contribuit la menținerea credinței ortodoxe în spațiul geografic al din nord – vestul țării. Lucrarea de față, arată în „Prefață” dr. Stelian Gomboș, este (re) scrisă cu multă dragoste , abnegație și conștiință istorică apologetică și misionară de către părintele ioan Aurel Bolba cu seriozitate, maturitate și discernămnânt duhovnicesc. Dacă ar trebui să-i facem o scurtă caracterizare sau un rezumat cărții de față, vom aprecia că este o lucrare mai ales de sinteză, dar care surprinde și unele detalii, ori nuanțe din biografiile celor șapte ierarhi și viața acestei eparhii a Bisericii Ortodoxe Române, în această perioadă istorică interbelică, modernă și contemporană deosebit de bogată și foarte variată în multe și diferite evenimente. Cartea a fost lansată la Biblioteca orășenească „Octavian Goga” din Aleșd, joi 8 septembrie 2016, un loc predestinat unei astfel de manifestări, printre rafturile cu cărți, unde cu siguranță își va găsi locul de cinste și această carte.

 Este cea de a treia lansare a unor cărți a preotului Ioan Aurel Bolba, în biblioteca din Aleșd: „Pelerini în Țara Sfântă”,noiembrie 2013; „Figuri luminoase de ierarhi și preoți cărturari”, octombrie 2014, precum și cartea de față, septembrie 2016. După o scurtă prezentare a vieții și operei sale de către Georgeta Ardelean , responsabila bibliotecii și amfitrioana evenimentului, a luat cuvântul autorul , care a făcut o frumoasă prezentare a personajelor descrisă în carte . Un desăvârșit orator, vocație desăvârșită în calitate de slujitor al altarului, calmul și vocabularul elevat au captat atenția auditoriului timp de 45 de minute, trezind curiozitatea celor prezenți de ași procura cartea cu autograful autorului. 

A urmat un dialog despre  menirea bisericii în educarea moral – creștină a tineretului, discuții la care și-au adus aportul  cei doi preoți prezenți la eveniment și cadre didactice.
                                                                         

                                                                        Nicu Răcuciu        

MEMORIA LOCULUI

         

                                                  

Ultima manifestare care a încheiat „Săptămâna culturală aleșdeană” a fost dedicată oamenilor și istoriei acestor locuri. Sub acest generic, Biblioteca orășenească „Octavian Goga”și colaboratorii săi, se străduiesc să cinstească și să readucă în actualitate, oameni, fapte și întâmplări, monumente laice și religioase, care întregesc istoria locului. Este a V-a ediție a acestui gen de activitate care s-a dovedit atractivă și emoționantă. Ediția din acest an a fost dedicată în exclusivitate Bisericii de lemn din satul Peștiș,

 sat aparținător orașului Aleșd, mărturie a credinței și tradițiilor creștine, a românilor de pe aceste meleaguri.  Activitatea s-a organizat în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” și Liceul Teoretic „Constantin Șerban”, cu adresabilitate pentru elevi și nu numai. Ajunși la fața locului, elevii însoțiți de profesori și personalul bibliotecii, au vizitat interiorul bisericii, au făcut poze și au ascultat informații despre istoria bisericii și elementele arhitecturale care o compun.

 Aceste date au fost diseminate de d-na Georgeta Ardelean, responsabila bibliotecii. Câteva date de referință: Biserica de lemn din Peștiș, reprezintă alături de bisericile de lemn surori, din satele bihorene, vestigii importante care vorbesc despre credința ortodoxă a strămoșilor noștri, ca element definitoriu al păstrării identității noastre naționale. În Transilvania, mai evident decât în ori ce alt loc din România, fenomenul de deznaționalizare și desființarea bisericii și credinței ortodoxe, s-a manifestat mai puternic. Cu atât mai mult păstrarea locașurilor de cult, ca singurele bastioane împotriva vrășmașilor de tot felul, reprezintă o istorie a faptelor săvârșite de strămoși, de care trebuie să fim mândri. Aceste glorioase amintiri la fel cu bisericile care sau păstrat sunt adevărate „icoane” a eroilor necunoscuți care ne-au lăsat moștenire limba română și credința ortodoxă.. Atestată documentar în anul 1797, cu siguranță construită la fel cu celelalte biserici de lemn din zonă,

 a căror date de naștere se cunosc, la începutul secolului al XVIII. Modificări importante au fost aduse în anii: 1797, 1862, când turnul este refăcut și a fost adăugată prispa în jurul bisericii.

 În anul 1922 este reparată din nou. Biserica are ca și hram„Buna Vestire”sărbătoare pictată pe o icoană a cărei vechime nu este cunoscută .Inscripțiile găsite pe diferite elemente din construcție îi pomenește pe: Bocșe Mihaiu, care în 1797 a lucrat la această biserică, pe Poinar Mikloș assessor consistorial, precum și data de 1797 când a avut loc renovarea: „Hoc Templum ren(o)vatum est in anno 1797”.

 Pictura iconostasului, cu o puternică influență barocă,datează din anul 1810. Iconostasul și pictura  ușilor împărătești și diaconești sunt atribuite pictorului  Ioan Zugravu din sudul României. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, cu speranță că, v-a beneficia de renovare prin proiecte europene și guvernamentale și inclusă în circuitul turistic al orașului Aleșd și județului Bihor. În cadrul vizitei, elevii de la C.T. ”Alexandru Roman”, însoțiți de prof. Livia Irimescu, pe fondul dangătului sonor al clopotelor bisericii au cântat frumoase pricesne. 

Vizitatorii au petrecut în această biserică monument, clipe de pioșenie și reculegere.

                                                             Nicu Răcuciu

SĂRBĂTOAREA PATRONULUI SPIRITUAL „OCTAVIAN GOGA ”

Biblioteca orășenească din Aleșd, poartă un nume cu rezonanță în literatura română „Octavian Goga”Acest nume onorează și impune admirație și respect. Așa cum se obișnuiește, anual, se sărbătorește festiv ziua patronului spiritual, ocazie de aducere aminte a biografiei și operei sale. Biblioteca din Aleșd îl omagiază pe Octavian Goga în fiecare „Mai”, începând din anul 1994. Genericul ediției cu nr. XXII a fost intitulat: „Satul și țăranul în versiunea lui Goga”. Dacă în edițiile trecute , cu acest prilej au fost invitați personalități din cultură, pentru a aborda diferite aspecte din viața zbuciumată a poetului și secvențe din valoroasa sa operă, în acest an rolul de a-l prezenta a revenit elevilor de la Colegiul Tehnic „Alexandru Roman”. Sub îndrumarea profesoarelor: Șarlota Baican, Carmen Dios, Monica Cuciula, în coordonarea prof. Ana Mihaela Cadleț, elevi filologi, iubitori de literatură au realizat un frumos și inedit spectacol de poezie, muzică și teatru. Moderatoarea activității, Sorina Mateș, cls. A XI-a D,  în preambulul activității a spus: „În acest an se împlinesc 135 de ani de la nașterea lui Octavian Goga, poet, publicist, academician, politician, prim-ministru al României pentru câteva luni și vicepreședinte al Academiei Române. Adică o personalitate complexă  a națiunii noastre” Prezentarea vieții și operei lui Octavian Goga, s-a realizat în PPT de către Larisa Lascău, prezentare intercalată de recitări și cântece. Printre trăsăturile definitorii care l-au caracterizat pe Goga a fost apartenența la neam și sincerul patriotism. Radu Ilea din clasa a X-a, cu vocea sa plină de sensibilitate a exemplificat acest aspect prin cântecul „Nu uita că ești român”.

Pe un perete al sălii, elevele: Mădălina Vandici cls. XII-C, Alexandra Pop- Groza și Larisa Bozga, din cls. A IX-a C, au realizat desene inspirate din poezia lui Goga. Țăranul român cu care se identifica și care „ filtrează durerile poporului  prin sufletul său și se transformă într-o trâmbiță de alarmă”, este oglindit  în poeziile : „ Rugăciune,”, „Cade-o lacrimă”, „Mi-a bătut un moș în poartă”.„Bisericuța din Albac”.

 Despre primul său volum de versuri, poetul spunea că trebuia  numit „Acasă”, deoarece este monografia un ui sat: „Am luat toate figurile tipice ale satului și le-am făcut să defileze înaintea mea”. În aceeași notă de exemplificări sau derulat și alte aspecte prin recitări și cântece din lirica poetului. Surpriza activității, a fost sceneta cu titlul „Politica Eului liric”, scenariul și regia aparținând elevului Adrian Bogdan  din clasa a IX-a A, în interpretarea a 10 colegi.

 Pasionat de literatură și istorie, în  inocența sa, folosind câteva informații de la un cunoscut din București, a abordat un domeniu controversat și mult contestat de istorici, privind implicarea politică și orientarea profascistă a lui Octavian Goga. În prefața acestei scenete, autorul, adresându-se spectatorilor, scoate în evidență patriotismul naționalist a lui Goga, care avea în intenție transformarea țării în republică. „ curentul nazist românesc, afirma autorul, nu era ca cel german și italian, ci unul specific românesc având ca ideal libertatea și bunăstarea poporului”. Sceneta tratează ultimele zile ale guvernului Goga și declinul său politic inevitabil. Întregul  spectacol prezentat a fost susținut muzical la flaut de elevele: Alexandra Radu, Klaudia Morong, Adina Hidiș, care au asigurat fondul muzical și momente solo. Spectacolul se încheie cu cântecul „Cântă cucul, bată-l vina”interpretat cu mult patos de eleva Ina Rus cls. a V-a,

 după care moderatoarea a concluzionat: „ Nu știm dacă a răsunat azi Bucovina, dar în sala bibliotecii și în sufletele noastre a răsunat glasul poetului, emoția folclorului, vocea trecutului” Organizatorii le-a mulțumit și le-a oferit diplome.

                                                                                                                
















                                                                                                                Nicu Răcuciu
       
                                                  


                                                                                            

„ MEMORIA LOCULUI”

                                                     

Ultima manifestare care a încheiat „Săptămâna culturală aleșdeană” a fost dedicată oamenilor și istoriei acestor locuri. Sub acest generic, Biblioteca orășenească „Octavian Goga”și colaboratorii săi, se străduiesc să cinstească și să readucă în actualitate, oameni, fapte și întâmplări, monumente laice și religioase, care întregesc istoria locului. Este a V-a ediție a acestui gen de activitate care s-a dovedit atractivă și emoționantă. Ediția din acest an a fost dedicată în exclusivitate Bisericii de lemn din satul Peștiș, sat aparținător orașului Aleșd, mărturie a credinței și tradițiilor creștine, a românilor de pe aceste meleaguri. 

 Activitatea s-a organizat în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” și Liceul Teoretic „Constantin Șerban”, cu adresabilitate pentru elevi și nu numai. Ajunși la fața locului, elevii însoțiți de profesori și personalul bibliotecii, au vizitat interiorul bisericii, au făcut poze și au ascultat informații despre istoria bisericii și elementele arhitecturale care o compun. Aceste date au fost diseminate de d-na Georgeta Ardelean, responsabila bibliotecii. Câteva date de referință: Biserica de lemn din Peștiș, reprezintă alături de bisericile de lemn surori, din satele bihorene, vestigii importante care vorbesc despre credința ortodoxă a strămoșilor noștri, ca element definitoriu al păstrării identității noastre naționale. În Transilvania, mai evident decât în ori ce alt loc din România, fenomenul de deznaționalizare și desființarea bisericii și credinței ortodoxe, s-a manifestat mai puternic. Cu atât mai mult păstrarea locașurilor de cult, ca singurele bastioane împotriva vrășmașilor de tot felul, reprezintă o istorie a faptelor săvârșite de strămoși, de care trebuie să fim mândri. Aceste glorioase amintiri la fel cu bisericile care sau păstrat sunt adevărate „icoane” a eroilor necunoscuți care ne-au lăsat moștenire limba română și credința ortodoxă.. Atestată documentar în anul 1797, cu siguranță construită la fel cu celelalte biserici de lemn din zonă,

 a căror date de naștere se cunosc, la începutul secolului al XVIII. Modificări importante au fost aduse în anii: 1797, 1862, când turnul este refăcut și a fost adăugată prispa în jurul bisericii. În anul 1922 este reparată din nou. Biserica are ca și hram„Buna Vestire”sărbătoare pictată pe o icoană a cărei vechime nu este cunoscută .Inscripțiile găsite pe diferite elemente din construcție îi pomenește pe: Bocșe Mihaiu, care în 1797 a lucrat la această biserică, pe Poinar Mikloș assessor consistorial, precum și data de 1797 când a avut loc renovarea: „Hoc Templum ren(o)vatum est in anno 1797”. Pictura iconostasului, cu o puternică influență barocă,datează din anul 1810. Iconostasul și pictura  ușilor împărătești și diaconești sunt atribuite pictorului  Ioan Zugravu din sudul României. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, cu speranță că, v-a beneficia de renovare prin proiecte europene și guvernamentale și inclusă în circuitul turistic al orașului Aleșd și județului Bihor. În cadrul vizitei, elevii de la C.T. ”Alexandru Roman”, însoțiți de prof. Livia Irimescu, pe fondul dangătului sonor al clopotelor bisericii au cântat frumoase pricesne. Vizitatorii au petrecut în această biserică monument, clipe de pioșenie și reculegere.

                                                             Nicu Răcuciu

Lansarea cărții „BANCHETUL IMAGINAR”

Zilele de cultură aleșdene, au debutat ,luni, 9 mai cu un eveniment editorial. Oficializarea „zborului” spre biblioteci și cititori, a celei de a patra carte de versuri„ Banchetul Original” a cunoscutului poet aleșdean Petru Covaci .Evenimentul s-a desfășurat într-un cadru propice, printre rafturile de cărți ale Bibliotecii orășenești ”Octavian Goga” din Aleșd. Poezia este domeniul elitist al literaturii, preferat doar de acel segment de cititori cu educație, dragoste de carte și frumos, care receptează și apreciază acest gen de exprimare literară versificată. O carte de versuri reprezintă rodul inspirației și revelației autorului, care ne trimite într-o lume aparte, creată de el, dezvăluind cu mijloace poetice, realități din lumea reală. Stilul modernist al unor artiști, poezia fără rimă, care utilizează expresii filozofice, este mai greu receptat de cititori. Petru Covaci în cartea recent lansată „Banchetul Imaginar”, folosește în partea întâi modernismul poetic, iar în partea a doua , versurile rimate, mai ușor savurate și înțelese de cititori. Acest fapt demonstrează maturitatea poetică și însușirea tuturor secretelor versificației. Bucurându-se de aprecierea și admirația confraților în ale poeziei, au înnobilat evenimentul cu prezența și critica de specialitate câțiva cunoscuți și consacrați scriitori, poeți și oameni de certă valoare literară din Bihor,

i-am numit pe: dr. Ioan Simuț,prof. univ. critic istoric și literar, Ioan Moldovan, poet, eseist, redactor șef al Revistei „Familia”, membru al Uniunii Scriitorilor; prof. Lucian Scurtu poet, cel care a scris prefața volumului lansat, redactor al Revistei de cultură ” Caietele Oradiei” , poetul Gheorghe Vidican, recent premiat în Italia
  pentru un volum de poezie. Alături de ei au onorat evenimentul iubitori de literatură, elevi filologi de la Colegiul Tehnic ”Alexandru Roman”, cadre didactice, prieteni ai autorului și diverși cititori ai bibliotecii. În cuvântul de „Bun Venit”, d-ana Georgeta Ardelean responsabila Bibliotecii, a făcut o scurtă retrospectivă a creației lui Petru Covaci, a celor patru volume lansate până acum la Biblioteca Orășenească „Octavian Goga”, mărturisind „apetitul” rezervat al cititorilor pentru poezie și pentru carte în general. A încheiat spiciul său cu o cugetare a lui Gabriel Liiceanu: „Cărțile nu-și pot cere „dreptul”, de a fi deschise. Cărțile nu fac grevă pentru a fi citite. Tot ce pot să facă, este să ceară îndurare din partea cititorului, care nu este încă”. Boala morală a cărții, este indiferența față de ea. Cei trei invitați, în intervențiile lor, au făcut o amplă biografie literară a poetului, deschizând„ lacătul poeziilor filozofice” traducându-le pe înțelesul celor mulți, evidențiind sensul unor expresii poetice și invitând la lectură. Argumentele folosite au fost exemplificate cu versuri din carte. Se știe că poezia face casă bună cu muzica .Acest aspect l-a pus în valoare un alt invitat și prieten cu autorul, cantautorul Margitai Tamaș, care prin vocea sa melodioasă, acompaniată de chitară, a creat momente plăcute și relaxante. Am remarcat prezența printre auditori a altor doi poeți: Ana Bradea din Măgești și Virgil Teodorescu Capriș, care cu siguranță își vor lansa cărțile în același cadru și cu aceiași invitați de marcă. Cuvinte de mulțumire au fost adresate de Petru Covaci, celor trei invitați, care prin aprecierile făcute la adresa sa și a volumelor publicate, l-au plasat în galeria de elită a poeților bihoreni adevărați și i-au oferit suportul moral pentru a recidiva. Evenimentul s-a încheiat cu multe autografe solicitate de cei care și-au procurat cartea.
Nicu Răcuciu