vineri, 11 mai 2018

OCTAVIAN GOGA – OMAGIAT LA ALEȘD




Luna mai a fiecărui an, debutează în orașul Aleșd, cu manifestări cultural educative organizate de Biblioteca orășenească „Octavian Goga”, sub genericul „Aleșd Zile de Cultură”. O primă manifestare comemorativă a fost dedicată poetului Octavian Goga, patronul spiritual al bibliotecii, organizatoarea manifestării. Desfășurată în ziua de 7 mai, dată jubiliară, având în vedere cei 80 de ani de la trecerea în neființă a poetului, precum și 25 de ani de omagiere a poetului la Aleșd.





De-a lungul timpului cu acest prilej sau desfășurat simpozioane, mese rotunde, comunicări științifice etc. la care au fost invitațe personalități distinse ale culturii și literaturii românești. În multe ediții sau organizat vizite la Muzeul memorial Octavian Goga din Ciucea, unde sau ținut diverse activități cuprinzând și recitări din opera poetului. Ediția jubiliară din acest an fost organizată integral de Colegiul Tehnic „Alexandru Roman”,în parteneriat cu Biblioteca orășenească, în sala de proiecții a liceului.
Au onorat evenimentul d-l primar al orașului, Ioan Todoca, prof. Ing. Valeria Vasile și prof. Melania Joldea, director și director adjunct al colegiului, cadre didactice, colectivul bibliotecii și elevi, unii în dublă ipostază de interpreți și spectatori. Coordonatorul întregii activități a fost d-na prof. Cuciula Monica Simona, care împreună cu colegele sale din comisia de limbă și literatură română, prof: Baican Șarlota, Cadleț Ana Mihaela, Marian Mădălina, Dios Carmen, Manea Camelia, au realizat o amplă și complexă manifestare, structurată pe arii tematice: aspecte biografice, fiorul religios, imaginea dascălului, patriotismul înflăcărat în credința lirică, precum și ipostaze ale poetului surprinse de presa vremii.
Titlul manifestării: „Octavian Goga flacără vie a altarului unității naționale”este dedicat și se încadrează în activitățile dedicate „Centenarului Unirii”. După o scurtă prezentare power- point a biografiei poetului, realizată de eleva Pișek Anca din cls. a X-D, d-na prof. Dios Carmen a făcut o frumoasă pledoarie pentru meseria dascălului de a insufla elevilor dragostea de țară, de neam, de poezie, de literatură. „Nu este meserie mai nobilă decât aceea de dascăl, căci aceasta lucrează cu mintea și cu sufletul învățăceilor săi. Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi, astfel încât mai târziu să lumineze cu lumină proprie” spunea Plutarh, iar printre cei care au înțeles cel mai bine acest lucru a fost Octavian Goga, cel care a descris atât de frumos firea și menirea dascălului în poezia „Dăscălița” Meseria de dascăl este însă și mesianică. În viziunea lui dascălul este cel care ține nestins „focul dragostei de țară”. Chipul dăscăliței, de o puritate angelică, având frumusețea unei icoane, reprezintă la Goga, oglinda sufletului ardelenilor. Fiorul religios în viziunea lui Goga a fost realizat de d-na prof. Marian Mădălina: „ Unul este cel ce seamănă și altul cel care seceră, zice cuvântul scripturii, dar cel ce face să crească și rod îmbelșugat să aducă, este Dumnezeu. El este cel care trimite ploaie, trimite noroadelor la vremuri de răscruce oameni mari, prin care tot el lucrează și prin ei se scrie istoria. Astfel a apărut Octavian Goga, în istoria neamului nostru, la răscruce de grele încercări, ca „un mag de lege nouă”apostol al vremurilor sale ,semănător de credințe și biruințe”. Acest fior religios, care străbate poezia lui Goga, se datorează familiei sale, căci în ascendența poetului se regăsesc un șir lung de preoți ortodocși, cărturari vrednici, pasionați și neînfricați susținători ai latinității limbii și poporului român. În multe poezii a cântat satul tradițional, cu datini și obiceiuri creștine. A dorit să dea o monografie sufletească satului ardelean și de aceea ruga este pentru neamul său: „Rugăciune” ” E sărbătoare”. La Octavian Goga credința se împletește cu patriotismul fierbinte , iar crezul său este cel a ideii naționale legat organic de cel a ideii creștine, doi poli ai axei de existență a neamului. Rugăciunea lui Goga este fierbinte, rostită cu patimă pentru neamul său și cu smerenie și evlavie în fața celui atotputernic, căci scopul ei e sfânt.„unitate și credință”. Ideea a fost concretizată cu poeziile : „Rugăciune” și „Fără Țară”, recitate de elevele: Braic Ane Marie și Bradea Crina din clasa a X D. Tema patriotismului este surprinsă în poeziile: „Țara mea de suflet” „Ceahlăul”, „În mormânt la Argeș”recitate de elevii : Achim Iulia, Beleș George, și Liță Marcus din clasa a XI Gobordan Lavinia din clas a XII D. Ideea unității naționale și patriotismul poetului au fost ilustrate de poezia „pătimirii noastre. Ziarist și orator strălucit, eseist și om politic remarcabil , Goga n-i se dezvăluie ca un militant neobosit pentru cauza națională , pentru desăvârșirea unității naționale a poporului român. În lirica sa se întrevede strădania lui Octavian Goga de a închipui și realiza o țară unită. Întreaga țară a poetului, cu natura, cu oamenii, cu istoria și poveștile ei, constituie substanța poeziei sale. Asemenea unui preot O. Goga a pregătit neamul său, să se împărtășească din dorul Unirii. Deși are conștiința unei istorii vitrege, lui Goga nu-i lipsește ideea speranței într-un viitor luminos , „credința în vremea ce va să vie”, în „visul de împlinit”, în „ziua mare a-nvierii”. Edificatoare în acest sens sunt poeziile: „Apostolul”, „Clăcașii”, „Plugarii”, „Oltul”, „Rugăciune”. Având în vedere abilitatea politică a poetului, d-na prof. Cadleț Ana Mihaela, a ilustrat câteva ipostaze ale lui Goga,  surprinse în ziarele vremii. „Realitatea ilustrată nr. 270 din 31 martie 1932; Viața ilustrată nr. 4 iunie 1934; Viața ilustrată nr. 6 iunie 1938, Ziarul Făclia. ro, Ion Dodu Bălan„ Octavian Goga – „monografie” Ediția a II-a Editura Minerva 1975, Aurel Rău „Octavian Goga cenzurat” ed. Dacia. În aceste secvențe sunt redate interviuri, articole, testamentul lui Octavian Goga etc.
Întreaga manifestare a fost presărată cu cântece patriotice interpretate de două voci de excepție aparținând lui Ile Radu și a Inei Rus. Manifestarea s-a încheiat cu sceneta „Politica eului liric”, partea a II-a , scrisă și regizată de Bogdan Adrian din clasa a XI-a A . Au interpretat:; George Cofar, , Madar Grațiana, Arsenie Diana, Horvath Larisa, Dan Andrada, Pothora Paul, Cziaky Eduard , Bogdan Adrian Ștef Raul. Chiar dacă conținutul scenetei scrise de Bogdan Adrian este o ficțiune literară, în care autorul îmbină evenimente și personalități istorice cu momente de ficțiune imaginară, apreciem talentul și pasiunea sa pentru cercetare, pentru istorie și literatură. Aceste calități le considerăm talent, care cu perseverență și muncă pot deveni preocupări definitorii. Frumoase cuvinte referitoare la conținutul și interpretarea cântecelor și poeziilor, au fost adresate de primarul orașului d-l Ioan Todoca și d-na Valeria Vasile directorul colegiului.
Felicitări întregului colectiv care s-a implicat în realizarea acestui deosebit eveniment.
                            

                                                                                 Nicu Răcuciu