CASA PROVERBELOR

                                                  PILDE DE ÎNȚELEPCIUNE LA „ CASA PROVERBELOR”

În cea dea doua activitate din cadrul  ”Zilelor de Cultură”, Aleșd, 2015, dedicată patronului spiritual al bibliotecii, „Octavian Goga”a fost organizată o excursie la „Casa Proverbelor din Beznea și o întâlnire artistică a Ansamblului folcloric „ Mlădițe Aleșdene” cu grupul coral al Liceului Teoretic din Bratca. 

Tinerii artiști au făcut cunoștință cu viața și munca unei lumi de mult apuse, a strămoșilor noștri și sau încărcat cu perceptele  unei vieți morale, descoperite în pildele pline de înțelepciune  din „Casa Proverbelor”

Așezat într-o zonă colinară încântătoare, pe lunca însorită a Crișului Repede, care desparte Munții Plopișului de Munții Pădurea Craiului, satul Beznea aparținător comunei Bratca, este atestat documentar în anul 1406, deși existența sa se pierde în negura vremii. La fel cu celelalte așezări din Depresiunea Vad – Borod, în evul mediu au făcut parte din Voievodatul Borodului și apoi din Domeniul Cetății Șinteu. Relieful și clima sănătoasă, cu un aer ozonat, au creat condiții optime de viață pentru locuitorii din acest areal. Sănătatea fizică și mentală constituie argumente importante pentru longevitatea populației. Istoria acestor locuri și a creatorilor ei, cu particularitățile specifice zonei, se regăsesc în monumentala monografie a comunei Bratca  scrisă de regretatul prof. Ioan Groze. Alături de slova scrisă, monumentele arhitecturale ridicate de-a lungul timpului, sunt destinate amintirii unor evenimente remarcabile din viața comunității umane. În intimitatea lor  viețuind  un prea plin emoțional de natură culturală, artistică sau istorică. O țară fără monumente, dacă există așa ceva, este o întindere de pământ fără identitate. Comuna Bratca posedă 6 astfel de monumente dintre care 2 sunt în satul Beznea. Biserica de lemn datată din 1723, „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”și Monumentul Eroilor. Ele stau mărturie a credinței nestrămutate a locuitorilor , precum și jertfa sătenilor căzuți în cele două războaie mondiale și eroilor revoluției. Iată că în anul 2010, acestor mijloace de aducere aminte li s-a alăturat un inedit și unic muzeu în aer liber, cu dublă funcționalitate. Un muzeu al țăranului român, în care exponatele ilustrează viața, munca și inventivitatea populară și un spațiu ocupat de mici căsuțe din lemn în stil rustic, de forme și dimensiuni diferite, corespondente unor proverbe. Domnul Martin Teodor, proprietarul și constructorul acestui „ parc natural”, a explicat scopul și motivația acestui inedit spațiu, creat dintr-o gospodărie anexă pentru animale. „Casa Proverbelor are intenția de a stimula tânăra generație să tindă spre scopul înțelept și recompensator al trăirii unei vieți bazate pe principii”. Inspirat din cele 3000 de pilde ale Regelui Solomon, s-a oprit la 31, cifră corespunzătoare  celor 31 de capitole din cartea de proverbe a lui Solomon. Pe lângă cele 31 de proverbe expuse în căsuțe și muzeu, acest număr îl întâlnim asociat cu diferite obiecte din muzeu: 31 de potcoave, 31 de roți, 31 de botci de lemn etc. Pildele alese se referă la sfaturi înțelepte, ce înnobilează caracterul omului: generozitatea, hărnicia, mulțumirea, bunătatea, recunoștința, smerenia, ascultarea, răbdarea, virtutea, atenția etc. „Mai bine un prânz de verdețuri și dragoste, decât un bou îngrășat și ură”; Ori unde se muncește , este și câștig, dar unde numai se vorbește, este lipsă”; Să nu te părăsească bunătatea și credincioșia, leagă-ți-le la gât, scrie-le pe tăblița inimii tale”Proverbele sunt cusute cu multă măiestrie, manual, pe pânză și tronează la fiecare căsuță.„Casa Proverbelor de la Beznea , reprezintă un interesant și inedit obiectiv turistic de atracție, care înmagazinează gândirea și concepția unui inginer, fără studii de specialitate, dar iubitor de istorie, de artă și viață, bazată pe principii morale.

                                                                                             Nicu Răcuciu         

VA INVITAM LA :

E SCOALA ALTFEL

Da ! In perioada 6 – 10 aprilie scoala e altfel !

Printre alte multe activitati elevii au profitat de aceste zile sa viziteze biblioteca.

Mai mici sau mai mari , cititori sau viitori cititori , frumos incolonati au trecut pragul bibliotecii. Au fost intampinati de amabilele bibliotecare Tamara Urs Hadadea , Silvia Kosa , Denisa Alb si Georgeta Ardelean.

Toti au fost initiati in Regulamentul bibliotecii , au aflat lucruri noi despre organizarea fondului de carte , iar cei mici au intrebat “ cum se face o carte ? “

Desi sunt semne neindoielnice de primavara iarna nu s-a desprins de tot , inca mai staruie : posaca , ingandurata , sihastra. Totusi , pe un vant subtirel , elevii din clasele doamnelor profesoare Monica Achim , Alina Buzle si Ramona Irimita au venit la biblioteca sa dezbatem o tema interesanta “ Meserii vechi si noi “ .

Au fost discutii interesante cu prezentarea meseriilor care se mai pastreaza in zona noastra : olarit , tamplarie , impletituri din panusi , e.t.c.

Placerea noastra a fost sa le prezentam meseria de bibliotecar .

Nu stiu daca o vor alege dar noi i-am indemnat sa citeasca tot mai mult , sa inteleaga lumea si frumusetea ei si le-am mai spus : un cuvant bun nu te costa nimic dar este cel mai frumos cadou pentru cel din jurul tau .

Le-am urat cu bucurie “ Paste fericit , cu pace , liniste si multa sanatate “ ceea ce uram tuturor !

Georgeta Lucia Ardelean

SPRE O MATURIZARE SĂNĂTOASĂ ȘI RESPONSABILĂ

Este titlul proiectului cu finanțare europeană, ERASMUS +, desfășurat de Liceul Teoretic „Constantin Șerban” din Aleșd, în parteneriat cu Colegio Especial de Fuertes, Andorra, Spania, și Celal Sonmez Bursa Spor Lisesi, Turcia. 

Proiectul a demarat în perioada 19 – 23 ianuarie 2015, când a avut loc în Spania prima întâlnire din cadrul proiectului, la care au participat doar profesorii din cele trei școli implicate în proiect. Lansarea oficială a proiectului a avut loc , joi 26 martie, 2015, în sala de ședințe de la Biblioteca Orășenească „Octavian Goga” din Aleșd, în prezența autorităților locale, a reprezentantului ISJ Bihor, a părinților și elevilor implicați în proiect.

Scopul lansării publice a proiectului, a fost cunoașterea activităților ce se vor derula, responsabilizarea tuturor factorilor care pot și doresc să sprijine această activitate cu implicare la nivel european. Pentru acest eveniment, conducerea școlii și echipa de proiect au pregătit materiale promoționale , mini mape cu pliante color, afișe și un Power Point prezentat cu această ocazie de către prof. Antonia Silaghi, coordonator de proiect. După cuvântul de bun venit și câteva date generale despre primul proiect european accesat și implementat de Liceul Teoretic „Constantin Șerban”din Aleșd, d-na prof. Alina Buzle directorul liceului, a invitat-o pe d-na prof. dr. Elisaveta Roșu, inspector de specialitate la ISJ Bihor, să comenteze pe marginea acestui proiect.

 Domnia sa a remarcat importanța acestor proiecte cu finanțare europeană pentru învățământul românesc, pentru elevi și profesori, care în contact cu învățământul din alte țări, se pot raporta la noile tendințe și cerințe ale învățământului european. Și-au exprimat opiniile despre oportunitatea și beneficitatea proiectului, d-na Ardelean Georgeta, responsabila Bibliotecii Orășenești, Gheorghe Cociorva, reprezentantul Primăriei Aleșd, „pionier” al accesării proiectelor europene în orașul Aleșd, prof. Nicolae Răcuciu, precum și elevi din echipa de proiect.

 În final prof. Alina Buzle a mulțumit pentru prezența și disponibilitatea de a sprijini activitățile din proiect ce vor fi organizate de echipa liceului, întrucât acestea contribuie la imaginea școlii aleșdene, a orașului și județului Bihor. Întrucât o mare parte din activitățile propuse vizează formarea unor atitudini pozitive față de provocările alimentare din zilele noastre, conducerea școlii cu sprijinul părinților, a furnizat o surpriză gastrono9mică participanților, care la terminarea întâlnirii au fost serviți cu delicioase sarmale cu mămăliguță tradițională și gogoși, ca o avanpremieră la primirea oaspeților la Aleșd.

                                                                                                                                              

                                                                                                                         Nicu Răcuciu

Sa incercam sa ajutam !

               

         Anotimpul florilor pare inca nehotarat cu noi si inca departe, atat ca sezon meteorologic dar si ca stare de spirit.

         De aceea va spun o poveste :

        

         Un cersetor sta pe un pod din Boston  cu o pancarta in fata pe care scrie :

                    “ Orb din nastere”

         Lumea trece pe langa el fara sa-l bage in seama.

         Cand un barbat ii modifica textul de pe pancarta , trecatorii devin sensibili la mesaj si cotizeaza in cutia sa .

          Curios , la sfarsitul zilei , dupa incasari record , orbul intreaba ce scrie in fata lui :

           Scria :

          “ E primavara si eu nu pot sa o vad “

          Noi putem sa o vedem , haideti sa fim fericiti pentru asta, sa fim mai buni , mai darnici,mai plini de compasiune fata de cei pentru care noul anotimp nu este decat un nou pas pe treptele durerii.

                                          Responsabil  biblioteca

                         

                                          Lucia Georgeta  Ardelean   

BADEA CARTAN – APOSTOLUL CARTII – PRIMUL NOSTRU BIBLIOTECAR

         

Gheorghe Cârţan, cunoscut mai ales sub numele de Badea Cârţan, născut la data de 24 ianuarie 1849 în comuna

 Cârţişoara, a fost un ţăran sibian autodidact care a militat activ şi logistic pentru independenţa românilor din

 Transilvania. Intrat în legenda locurilor, acest cioban ardelean, născut într-o familie cu încă şase copii, reprezintă unul dintre cele mai elocvente simboluri ale conştiinţei naţionale româneşti. 

Însetat de cunoaştere, el nu numai că şi-a procurat cărţi din România dar a şi răspândit cu desaga prin satele din sudul Transilvaniei, circa 200.000 de volume. Printre localnici mai circulă încă întâmplarea care i-a deşteptat tânărului fiu de cioban iubirea faţă de neamul românesc. Aflat împreună cu părintele său şi cu turma de oi pe crestele munţilor, într-o zi senină de vară, în care panorama Făgăraşilor se distingea până departe în zare, acesta a avut curiozitatea de a-şi întreba tatăl ce se afla dincolo de crestele semeţe ale munţilor. Răspunsul cum că acolo sunt români, l-a nedumerit pe puşti care i-a replicat:

Dar noi ce suntem? Nu suntem tot români? De ce aici nu-i tot România?

De atunci a simţit nevoia să treacă dincolo, în vechiul regat. A ocolit străjile ungureşti şi a ajuns la ciobanii argeşeni. Acolo l-a întâlnit pe intelectualul braşovean Ion Cotigă, căruia i-a devenit discipol, învăţând aproape totul despre trecutul neamului său. În anul 1877, şi-a pus turma de oi la dispoziţia armatei române, înrolându-se voluntar în Războiul de Independentă. A călătorit pe jos, timp de 45 de zile, până la Roma, pentru a vedea cu proprii săi ochi Columna lui Traian şi celelalte mărturii ale vechimii şi latinităţii poporului român. Acest lucru i-a impresionat profund pe italieni, care au titrat în toate ziarele vremii, pe prima pagină: “Un dac a coborât de pe columnă”.

În 1895 i-a vizitat în închisoarea din Vacz pe memorandiştii condamnaţi în procesul de la Cluj. S-a stins din viaţă la 7 august 1911, fiind înmormântat la Sinaia. La căpătâiul său stă scris: “Aici doarme Badea Cârţan, visând la întregirea neamului său”.

De menţionat că, la Cârţişoara se află Muzeul Etnografic şi Memorial ce poartă numele celui mai reprezentativ fiu al satului, Badea Cârţan, cuprinzând tot felul de obiecte ce au aparţinut acestuia. De asemenea în Parcul “Astra” din Sibiu se află şi un bust al celebrului ţăran autodidact, confecţionat în 1974 din bronz, înalt de 1,20 m şi aşezat pe un soclu de travertin, operă a sculptorului sibian Kurtfritz Handel.

Urme de opinci in istorie: Badea Cârţan

În urma cu peste 100 de ani, un cioban din Ardeal a bătut pe jos drumul Romei, ca să vadă cine e “mama şi tata” românilor.

4 martie 2006. Dimineaţa rece de primăvară. Sunt în Cârţişoara, la poalele Munţilor Făgăraş, de pe care zăpada se spulbera în ocoluri largi. Caut poveşti şi oameni care îşi amintesc de Badea Cârţan, celebrul cioban care a mers pe jos până la Roma, ca să-şi vadă strămoşii de pe columna traiană, cu ochii lui. Ce mai ştiu urmaşii, la aproape o sută de ani de la moartea lui despre el? Cine a fost, de fapt, eroul din Cârţişoara? Un visător, un aventurier, un patriot? “Ai tu mamă? Ai tu tată? Du-te la Roma să vezi”.

Era om voinic şi bărbat frumos, da pântru aceea tăt nu s-o însurat, ca el pântru asta o fost făcut în lumea asta: să care cărţile, ca să lumineze pe români. Io stau numa şi mă gândesc, cum o fi trecut el Alpii, cât o fi umblat el de mult până la Roma, de i-or trăbuit patru părechi de opinci până o ajuns la Columnă. Aşa o lăsat Dumnezău, să fie el cu cărţile. Toate şcolile de aici le-o umplut de cărţi romaneşti. Ungurii

 l-or urmărit peste tot. Păi, altfel di ce i-or ars cărţile?“

             Dumnezeu Viu Este!”

Expozitie internationala de fotografie la Alesd

În cadrul Festivalului de Fotografie    „Carol Pop de Szathmari” organizat de Asociația ”Euro Foto Art”s-a vernisat la Aleșd. Vineri 30 ianuarie  orele 17 , o expoziție internațională din cadrul Salonului Internațional al Artiștilor Fotografi Români și Maghiari de Pretutindeni. Tematica generoasă a expoziției „Satul european”este deosebit de sugestiv reprezentată de cele 43 exponate atent selectate și prezentate publicului din Aleșd. Fotografiile au fost expuse în Galeria de Artă de la Biblioteca orășenească „Octavian Goga” din Aleșd, un cadru adecvat unei asemenea manifestări, devenită tradițională.  

În prezența unui public avizat, vernisajul a fost deschis de d-na Georgeta Ardelean, responsabila bibliotecii și amfitrioana expoziției, care a făcut câteva considerații privind valoarea satului ca izvor de cultură, tradiții și puritate morală, „ satul în ansamblul lui este locul de suflet unde avem rădăcinile, identitatea, frumusețea, dorul, doina și tradiția”. A mulțumit d-lui Ștefan Toth, pentru includerea Aleșdului în circuitul orașelor beneficiare de expoziții foto cu tematici diverse și interesante, realizate de reputați artiști fotografi români,  maghiari și străini. În continuare, Ștefan Toth, AFIAF, Președintele Asociației „Euro Foto Art”și directorul Festivalului Internațional, a vorbit despre contextul în care s-a născut ideea organizării  Salonului Internațional al Artiștilor Fotografi Români și Maghiari de Pretutindeni . În acest context a prezentat catalogul primei ediții, în care a fost reprodusă fotografia artistului fotograf Letai Zoltan, viceprimarul orașului Aleșd. 

În cuvântul său, Letai Zoltan a mulțumit lui Ștefan Toth pentru noua expoziție foto adusă la Aleșd și a făcut o scurtă istorie a catalogului primei ediții în care a fost reprodusă o fotografie a sa. Un moment muzical, de atmosferă, deosebit de plăcut a fost susținut de tinerii elevi din clasa a VIII-a de la Liceul Teoretic „Constantin Șerban”, Ioana Vencel și Vlad Marina. 

Se cuvin felicitări d-nei prof. Monica Achim și grupului de elevi pe care i-a însoțit, care au devenit pasionați și beneficiari ai cursului de artă fotografică realizat de Ștefan Toth.

 Expoziția este deschisă publicului amator de fotografie până pe data de 20 februarie 2015.
                                                   Nicu Răcuciu