În cea dea doua activitate din cadrul ”Zilelor de Cultură”, Aleșd, 2015, dedicată
patronului spiritual al bibliotecii, „Octavian Goga”a fost organizată o
excursie la „Casa Proverbelor din Beznea și o întâlnire artistică a Ansamblului
folcloric „ Mlădițe Aleșdene” cu grupul coral al Liceului Teoretic din Bratca.
Tinerii artiști au făcut cunoștință cu viața și munca unei lumi de mult apuse, a strămoșilor noștri și sau încărcat cu perceptele unei vieți morale, descoperite în pildele pline de înțelepciune din „Casa Proverbelor”
Tinerii artiști au făcut cunoștință cu viața și munca unei lumi de mult apuse, a strămoșilor noștri și sau încărcat cu perceptele unei vieți morale, descoperite în pildele pline de înțelepciune din „Casa Proverbelor”
Așezat într-o zonă colinară încântătoare, pe
lunca însorită a Crișului Repede, care desparte Munții Plopișului de Munții
Pădurea Craiului, satul Beznea aparținător comunei Bratca, este atestat
documentar în anul 1406, deși existența sa se pierde în negura vremii. La fel
cu celelalte așezări din Depresiunea Vad – Borod, în evul mediu au făcut parte
din Voievodatul Borodului și apoi din Domeniul Cetății Șinteu. Relieful și
clima sănătoasă, cu un aer ozonat, au creat condiții optime de viață pentru
locuitorii din acest areal. Sănătatea fizică și mentală constituie argumente
importante pentru longevitatea populației. Istoria acestor locuri și a
creatorilor ei, cu particularitățile specifice zonei, se regăsesc în
monumentala monografie a comunei Bratca
scrisă de regretatul prof. Ioan Groze. Alături de slova scrisă,
monumentele arhitecturale ridicate de-a lungul timpului, sunt destinate
amintirii unor evenimente remarcabile din viața comunității umane. În
intimitatea lor viețuind un prea plin emoțional de natură culturală,
artistică sau istorică. O țară fără monumente, dacă există așa ceva, este o
întindere de pământ fără identitate. Comuna Bratca posedă 6 astfel de monumente
dintre care 2 sunt în satul Beznea. Biserica de lemn datată din 1723, „Sfinții
Arhangheli Mihail și Gavril”și Monumentul Eroilor. Ele stau mărturie a
credinței nestrămutate a locuitorilor , precum și jertfa sătenilor căzuți în
cele două războaie mondiale și eroilor revoluției. Iată că în anul 2010,
acestor mijloace de aducere aminte li s-a alăturat un inedit și unic muzeu în
aer liber, cu dublă funcționalitate. Un muzeu al țăranului român, în care
exponatele ilustrează viața, munca și inventivitatea populară și un spațiu
ocupat de mici căsuțe din lemn în stil rustic, de forme și dimensiuni diferite,
corespondente unor proverbe. Domnul Martin Teodor, proprietarul și
constructorul acestui „ parc natural”, a explicat scopul și motivația acestui
inedit spațiu, creat dintr-o gospodărie anexă pentru animale. „Casa Proverbelor
are intenția de a stimula tânăra generație să tindă spre scopul înțelept și recompensator
al trăirii unei vieți bazate pe principii”. Inspirat din cele 3000 de pilde ale
Regelui Solomon, s-a oprit la 31, cifră corespunzătoare celor 31 de capitole din cartea de proverbe a
lui Solomon. Pe lângă cele 31 de proverbe expuse în căsuțe și muzeu, acest
număr îl întâlnim asociat cu diferite obiecte din muzeu: 31 de potcoave, 31 de
roți, 31 de botci de lemn etc. Pildele alese se referă la sfaturi înțelepte, ce
înnobilează caracterul omului: generozitatea, hărnicia, mulțumirea, bunătatea,
recunoștința, smerenia, ascultarea, răbdarea, virtutea, atenția etc. „Mai bine
un prânz de verdețuri și dragoste, decât un bou îngrășat și ură”; Ori unde se
muncește , este și câștig, dar unde numai se vorbește, este lipsă”; Să nu te
părăsească bunătatea și credincioșia, leagă-ți-le la gât, scrie-le pe tăblița
inimii tale”Proverbele sunt cusute cu multă măiestrie, manual, pe pânză și
tronează la fiecare căsuță.„Casa Proverbelor de la Beznea , reprezintă un
interesant și inedit obiectiv turistic de atracție, care înmagazinează gândirea
și concepția unui inginer, fără studii de specialitate, dar iubitor de istorie,
de artă și viață, bazată pe principii morale.
Nicu Răcuciu
