Revitalizarea si promovarea culturii traditionale !

Pe această temă, joi, 16 octombrie, s-a desfășurat la Aleșd, o consfătuire inițiată de CJCPCT Bihor și Bibliotecii Județene, cu reprezentanții primăriilor și factorilor culturali din zonă. Din păcate, au răspuns acestui demers doar comunele: Aușeu, Aștileu, Borod, Șinteu, Tileagd și Aleșd. Din partea organizatorilor au fost prezenți: D-na Ligia Mirișan, director la Biblioteca Județeană și Delia Pantea metodist, iar din partea CJCPT, au onorat consfătuirea: Miron Blaga, Anca Popescu Rațiu, Claudia Postolache și Felician Mureșan. Absența unor reprezentanți din comunele: Lugașul de Jos, Măgești, Șuncuiuș, Bratca, Bulz, dovedesc slaba preocupare a autorităților comunale față de actul cultural. Din cei prezenți, doar, Botici Niicolae din Luncșoara și Strugar Cristian din Aleșd, sunt direct implicați în instruirea unor formații artistice, activitate pe care o fac din pasiune și uneori cu bani proprii și mai puțin cu ajutorul financiar a celor pe care îi reprezintă în festivaluri și concursuri. În cuvântul său, d-na Mirișan Ligia , a făcut o prezentare a realităților culturale din țară și județ, scoțând în evidență rolul factorului cultural ca parte integrantă a identității noastre naționale, ea fiind „oglinda stării spirituale a unei națiuni...un popor nu poate exista, trăi și supraviețui decât prin cultură”.

 Din păcate aceste adevăruri, care ne definesc ca popor nu sunt receptate și asimilate de factorul politic, care nu are ca prioritate acest aspect, chiar dacă îl propagă în campaniile electorale. Domnul Miron Blaga, moderatorul consfătuirii, vorbind despre cultura tradițională, a concluzionat că folclorul autentic moștenit din strămoși, a murit odată cu satul românesc tradițional, după colectivizare. Este de datoria noastră a generațiilor actuale și viitoare să reînviem cultura populară tradițională, care ne definește ca popor,. Aceasta este misiunea așezămintelor culturale a CJCPCT și a tuturor intelectualilor din mediu rural, care pot și trebuie să se implice în recuperarea și promovarea acestui nesecat izvor de obiceiuri și tradiții populare autentice. Pot fi influențați aleșii locali să se implice în acest demers cultural , chiar și fără „indicațiile de la județ”. În zona Văii Crișului Repede, folclorul tradițional trăiește prin implicarea unor primari ca Dorel Cosma din Vadu Crișului, Mateaș Adrian din Bratca, Doru Gabor din Șuncuiuș, precum și a unor pasionați și iubitori de folclor cum sunt: Nicolae Botici din Aușeu, Gavrilaș Florian din Bălnaca, Cristian Strugar din Aleșd. Aceste exemple confirmă dictonul că „Omul sfințește locul”. Dar nu este suficient. 

Cu forțele și mijloacele proprii, se pot obține rezultate bune utilizând ca suport financiar fondurile oferite cu generozitate de U.E. Doamna Anca Popescu Rațiu, consilier în domeniul artelor plastice, a sugerat utilizarea școlilor și implicarea concretă a cadrelor didactice și a directorilor de școli în procesul de promovare și păstrare a unor meșteșuguri tradiționale, prin creerea unor cercuri în școli, așa cum la Vadu Crișului ființează un cerc de olărit. Iarăși, din păcate, legislația financiară actuală nu stimulează creația populară, neaducătoare de venituri, dar o împovărează cu taxe și impozite greu de suportat oblicându-i să renunțe la practicarea acestor meserii. În aceste domenii poate facilita și stimula în perpetuarea acestor meserii ancestrale, organele locale, prin micșorarea sau anularea unor taxe și impozite locale, care intră în competența acestora. . Despre lipsurile și problemele cu care se confruntă în menținerea unor formații artistice au vorbit Nicolae Botici din Aușeu, Korch Ștefan din Șinteu și Cristian Strugar din Aleșd. În finalul consfătuirii, d-na Claudia Postolache, a anunțat graficul și locațiile următoarelor manifestări folclorice. 

                                                                                                                                                                                                                         Nicu Răcuciu