luni, 3 martie 2014

PICĂTURI DE IUBIRE DE ZIUA TA, LIMBA MEA MATERNA




Ziua de 21 februarie a fost proclamată de UNESCO în anul 2008, ca zi Internaţională a Limbii Materne, în amintirea înăbuşirii agresive de către poliţia pakistaneză a unui protest paşnic al studenţilor din Dacca, în 1952. Protestul era împotriva impunerii limbii urdu ca unică limbă oficială în Pakistanul de Est (azi Bangladesh),unde limba maternă a majorităţii populaţiei locale era bengaleza. Limba maternă este prima limbă învăţată de un individ în familie.  Aceasta poate fi diferită de limba oficială a ţării în care trăieşte familia. În timpurile moderne unii părinţi îşi învaţă copiii să vorbească o altă limbă decât cea vorbită în comunitate, sau limba maternă a părinţilor (exemplu limba engleză). Limba maternă  constituie un element esenţial, atât ca mijloc de comunicare cât şi ca element definitoriu în stabilirea identităţii şi apartenenţei la o naţie sau etnie.Ea trebuie păstrată şi apărată de încercările de minimalizare a rolului său în contextul impunerii conceptului de globalizare, în cadrul căreia se impune limba engleză. "Limba noastră-i o comoară, Eu zic s-o păzim flăcăi, Că astăzi pe diverse căi, Vin unii şi o omoară". La Liceul Teoretic "Constantin Şerban" din Aleşd, din iniţiativa prof. învăţământ primar Andrea Ciavoi, s-a desfăşurat un proiect pe această temă cu titlul de mai sus. La realizarea activităţii au răspuns învăţători şi profesori atât prin luări de cuvânt cât şi prin pregătirea unor momente artistice: Jakob Catalin, Domjan Emilia, Andraşi Adrien, Boroş Carolina, Zifceak Ana, Puşcaş Maria, Ardelean Mircea, Balogh MadonaPusztai Olimpia, Debreczeni Monica şi Ciavoi Andrea-Hainalka. Gazda manifestării a fost sala de şedinţe de la Biblioteca orăşenească "Octavian Goga", fiind prezenţi 85 elevi implicaţi în program, 



părinţi, invitaţi, reprezentanţi ai mass-media. Luările de cuvânt au fost intercalate cu momente artistice, oferite de grupuri de elevi maghiari, slovaci, rromi şi români. în limbile lor materne. Partea artistică a fost susţinută de dansuri populare maghiare şi ţigăneşti, recitări şi cântece în limba maghiară şi slovacă. 





Despre eveniment şi insemnătatea sa au vorbit: Letai Zoltan viceprimar al oraşului Aleşd, prof. Bucsias Levente, dir. adjunct al liceului, prof. Pusztai Olimpia, preot Kubalak Peter, prof. Biro Anamaria, prof. Popa Virginia, Alb Denisa bibliotecară şi prof.Nicolae Răcuciu Programul s-a încheiat cu Joc şi cântec în limba francez Sur le pont d,Avignon" prezentat de elevii din clasa a III-a C, români. maghiari slovaci pregătiţi de Maria Puşcaş. Manifestarea a fost întregită de o frumoasă expoziţie de artă populară.


                                                                              Nicu Răcuciu