SĂRBĂTOAREA PATRONULUI SPIRITUAL „OCTAVIAN GOGA ”

Biblioteca orășenească din Aleșd, poartă un nume cu rezonanță în literatura română „Octavian Goga”Acest nume onorează și impune admirație și respect. Așa cum se obișnuiește, anual, se sărbătorește festiv ziua patronului spiritual, ocazie de aducere aminte a biografiei și operei sale. Biblioteca din Aleșd îl omagiază pe Octavian Goga în fiecare „Mai”, începând din anul 1994. Genericul ediției cu nr. XXII a fost intitulat: „Satul și țăranul în versiunea lui Goga”. Dacă în edițiile trecute , cu acest prilej au fost invitați personalități din cultură, pentru a aborda diferite aspecte din viața zbuciumată a poetului și secvențe din valoroasa sa operă, în acest an rolul de a-l prezenta a revenit elevilor de la Colegiul Tehnic „Alexandru Roman”. Sub îndrumarea profesoarelor: Șarlota Baican, Carmen Dios, Monica Cuciula, în coordonarea prof. Ana Mihaela Cadleț, elevi filologi, iubitori de literatură au realizat un frumos și inedit spectacol de poezie, muzică și teatru. Moderatoarea activității, Sorina Mateș, cls. A XI-a D,  în preambulul activității a spus: „În acest an se împlinesc 135 de ani de la nașterea lui Octavian Goga, poet, publicist, academician, politician, prim-ministru al României pentru câteva luni și vicepreședinte al Academiei Române. Adică o personalitate complexă  a națiunii noastre” Prezentarea vieții și operei lui Octavian Goga, s-a realizat în PPT de către Larisa Lascău, prezentare intercalată de recitări și cântece. Printre trăsăturile definitorii care l-au caracterizat pe Goga a fost apartenența la neam și sincerul patriotism. Radu Ilea din clasa a X-a, cu vocea sa plină de sensibilitate a exemplificat acest aspect prin cântecul „Nu uita că ești român”.

Pe un perete al sălii, elevele: Mădălina Vandici cls. XII-C, Alexandra Pop- Groza și Larisa Bozga, din cls. A IX-a C, au realizat desene inspirate din poezia lui Goga. Țăranul român cu care se identifica și care „ filtrează durerile poporului  prin sufletul său și se transformă într-o trâmbiță de alarmă”, este oglindit  în poeziile : „ Rugăciune,”, „Cade-o lacrimă”, „Mi-a bătut un moș în poartă”.„Bisericuța din Albac”.

 Despre primul său volum de versuri, poetul spunea că trebuia  numit „Acasă”, deoarece este monografia un ui sat: „Am luat toate figurile tipice ale satului și le-am făcut să defileze înaintea mea”. În aceeași notă de exemplificări sau derulat și alte aspecte prin recitări și cântece din lirica poetului. Surpriza activității, a fost sceneta cu titlul „Politica Eului liric”, scenariul și regia aparținând elevului Adrian Bogdan  din clasa a IX-a A, în interpretarea a 10 colegi.

 Pasionat de literatură și istorie, în  inocența sa, folosind câteva informații de la un cunoscut din București, a abordat un domeniu controversat și mult contestat de istorici, privind implicarea politică și orientarea profascistă a lui Octavian Goga. În prefața acestei scenete, autorul, adresându-se spectatorilor, scoate în evidență patriotismul naționalist a lui Goga, care avea în intenție transformarea țării în republică. „ curentul nazist românesc, afirma autorul, nu era ca cel german și italian, ci unul specific românesc având ca ideal libertatea și bunăstarea poporului”. Sceneta tratează ultimele zile ale guvernului Goga și declinul său politic inevitabil. Întregul  spectacol prezentat a fost susținut muzical la flaut de elevele: Alexandra Radu, Klaudia Morong, Adina Hidiș, care au asigurat fondul muzical și momente solo. Spectacolul se încheie cu cântecul „Cântă cucul, bată-l vina”interpretat cu mult patos de eleva Ina Rus cls. a V-a,

 după care moderatoarea a concluzionat: „ Nu știm dacă a răsunat azi Bucovina, dar în sala bibliotecii și în sufletele noastre a răsunat glasul poetului, emoția folclorului, vocea trecutului” Organizatorii le-a mulțumit și le-a oferit diplome.

                                                                                                                
















                                                                                                                Nicu Răcuciu
       
                                                  


                                                                                            

„ MEMORIA LOCULUI”

                                                     

Ultima manifestare care a încheiat „Săptămâna culturală aleșdeană” a fost dedicată oamenilor și istoriei acestor locuri. Sub acest generic, Biblioteca orășenească „Octavian Goga”și colaboratorii săi, se străduiesc să cinstească și să readucă în actualitate, oameni, fapte și întâmplări, monumente laice și religioase, care întregesc istoria locului. Este a V-a ediție a acestui gen de activitate care s-a dovedit atractivă și emoționantă. Ediția din acest an a fost dedicată în exclusivitate Bisericii de lemn din satul Peștiș, sat aparținător orașului Aleșd, mărturie a credinței și tradițiilor creștine, a românilor de pe aceste meleaguri. 

 Activitatea s-a organizat în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” și Liceul Teoretic „Constantin Șerban”, cu adresabilitate pentru elevi și nu numai. Ajunși la fața locului, elevii însoțiți de profesori și personalul bibliotecii, au vizitat interiorul bisericii, au făcut poze și au ascultat informații despre istoria bisericii și elementele arhitecturale care o compun. Aceste date au fost diseminate de d-na Georgeta Ardelean, responsabila bibliotecii. Câteva date de referință: Biserica de lemn din Peștiș, reprezintă alături de bisericile de lemn surori, din satele bihorene, vestigii importante care vorbesc despre credința ortodoxă a strămoșilor noștri, ca element definitoriu al păstrării identității noastre naționale. În Transilvania, mai evident decât în ori ce alt loc din România, fenomenul de deznaționalizare și desființarea bisericii și credinței ortodoxe, s-a manifestat mai puternic. Cu atât mai mult păstrarea locașurilor de cult, ca singurele bastioane împotriva vrășmașilor de tot felul, reprezintă o istorie a faptelor săvârșite de strămoși, de care trebuie să fim mândri. Aceste glorioase amintiri la fel cu bisericile care sau păstrat sunt adevărate „icoane” a eroilor necunoscuți care ne-au lăsat moștenire limba română și credința ortodoxă.. Atestată documentar în anul 1797, cu siguranță construită la fel cu celelalte biserici de lemn din zonă,

 a căror date de naștere se cunosc, la începutul secolului al XVIII. Modificări importante au fost aduse în anii: 1797, 1862, când turnul este refăcut și a fost adăugată prispa în jurul bisericii. În anul 1922 este reparată din nou. Biserica are ca și hram„Buna Vestire”sărbătoare pictată pe o icoană a cărei vechime nu este cunoscută .Inscripțiile găsite pe diferite elemente din construcție îi pomenește pe: Bocșe Mihaiu, care în 1797 a lucrat la această biserică, pe Poinar Mikloș assessor consistorial, precum și data de 1797 când a avut loc renovarea: „Hoc Templum ren(o)vatum est in anno 1797”. Pictura iconostasului, cu o puternică influență barocă,datează din anul 1810. Iconostasul și pictura  ușilor împărătești și diaconești sunt atribuite pictorului  Ioan Zugravu din sudul României. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, cu speranță că, v-a beneficia de renovare prin proiecte europene și guvernamentale și inclusă în circuitul turistic al orașului Aleșd și județului Bihor. În cadrul vizitei, elevii de la C.T. ”Alexandru Roman”, însoțiți de prof. Livia Irimescu, pe fondul dangătului sonor al clopotelor bisericii au cântat frumoase pricesne. Vizitatorii au petrecut în această biserică monument, clipe de pioșenie și reculegere.

                                                             Nicu Răcuciu

Lansarea cărții „BANCHETUL IMAGINAR”

Zilele de cultură aleșdene, au debutat ,luni, 9 mai cu un eveniment editorial. Oficializarea „zborului” spre biblioteci și cititori, a celei de a patra carte de versuri„ Banchetul Original” a cunoscutului poet aleșdean Petru Covaci .Evenimentul s-a desfășurat într-un cadru propice, printre rafturile de cărți ale Bibliotecii orășenești ”Octavian Goga” din Aleșd. Poezia este domeniul elitist al literaturii, preferat doar de acel segment de cititori cu educație, dragoste de carte și frumos, care receptează și apreciază acest gen de exprimare literară versificată. O carte de versuri reprezintă rodul inspirației și revelației autorului, care ne trimite într-o lume aparte, creată de el, dezvăluind cu mijloace poetice, realități din lumea reală. Stilul modernist al unor artiști, poezia fără rimă, care utilizează expresii filozofice, este mai greu receptat de cititori. Petru Covaci în cartea recent lansată „Banchetul Imaginar”, folosește în partea întâi modernismul poetic, iar în partea a doua , versurile rimate, mai ușor savurate și înțelese de cititori. Acest fapt demonstrează maturitatea poetică și însușirea tuturor secretelor versificației. Bucurându-se de aprecierea și admirația confraților în ale poeziei, au înnobilat evenimentul cu prezența și critica de specialitate câțiva cunoscuți și consacrați scriitori, poeți și oameni de certă valoare literară din Bihor,

i-am numit pe: dr. Ioan Simuț,prof. univ. critic istoric și literar, Ioan Moldovan, poet, eseist, redactor șef al Revistei „Familia”, membru al Uniunii Scriitorilor; prof. Lucian Scurtu poet, cel care a scris prefața volumului lansat, redactor al Revistei de cultură ” Caietele Oradiei” , poetul Gheorghe Vidican, recent premiat în Italia
  pentru un volum de poezie. Alături de ei au onorat evenimentul iubitori de literatură, elevi filologi de la Colegiul Tehnic ”Alexandru Roman”, cadre didactice, prieteni ai autorului și diverși cititori ai bibliotecii. În cuvântul de „Bun Venit”, d-ana Georgeta Ardelean responsabila Bibliotecii, a făcut o scurtă retrospectivă a creației lui Petru Covaci, a celor patru volume lansate până acum la Biblioteca Orășenească „Octavian Goga”, mărturisind „apetitul” rezervat al cititorilor pentru poezie și pentru carte în general. A încheiat spiciul său cu o cugetare a lui Gabriel Liiceanu: „Cărțile nu-și pot cere „dreptul”, de a fi deschise. Cărțile nu fac grevă pentru a fi citite. Tot ce pot să facă, este să ceară îndurare din partea cititorului, care nu este încă”. Boala morală a cărții, este indiferența față de ea. Cei trei invitați, în intervențiile lor, au făcut o amplă biografie literară a poetului, deschizând„ lacătul poeziilor filozofice” traducându-le pe înțelesul celor mulți, evidențiind sensul unor expresii poetice și invitând la lectură. Argumentele folosite au fost exemplificate cu versuri din carte. Se știe că poezia face casă bună cu muzica .Acest aspect l-a pus în valoare un alt invitat și prieten cu autorul, cantautorul Margitai Tamaș, care prin vocea sa melodioasă, acompaniată de chitară, a creat momente plăcute și relaxante. Am remarcat prezența printre auditori a altor doi poeți: Ana Bradea din Măgești și Virgil Teodorescu Capriș, care cu siguranță își vor lansa cărțile în același cadru și cu aceiași invitați de marcă. Cuvinte de mulțumire au fost adresate de Petru Covaci, celor trei invitați, care prin aprecierile făcute la adresa sa și a volumelor publicate, l-au plasat în galeria de elită a poeților bihoreni adevărați și i-au oferit suportul moral pentru a recidiva. Evenimentul s-a încheiat cu multe autografe solicitate de cei care și-au procurat cartea.
Nicu Răcuciu

„FRUMUSEȚEA SATULUI ROMÂNESC”

 

EXPOZIȚIE DE ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR „FRUMUSEȚEA SATULUI ROMÂNESC”

Sub acest generic s-a desfășurat a doua activitate din cadrul „Zilelor de Cultură”Aleșd 2016. Sala de conferințe a Bibliotecii orășenești „Octavian Goga ” din Aleșd, frumos împodobită cu elemente tradiționale, care au împodobit casa și sufletul țăranului român , de-a lungul veacurilor, a fost un cadru primitor pentru invitați și public la manifestarea dedicată „Frumuseții satului românesc” Pereții sălii au primit strălucire și culoare, devenind suportul unor„șterguri, fețe de masă, blide ”și alte obiecte de utilitate și ornament din casa țărănească, realizate cu măiestrie de mâinile dibace ale creatorilor populari anonimi, al căror talent s-a manifestat prin inspirație și creativitate native și nu prin studii academice.

Alături de aceste elemente de decor „Geta și Fetele” de la bibliotecă, au așezat cu multă rațiune și gust estetic icoane pictate pe sticlă, reprezentând pe Fecioara Maria cu Pruncul Isus și alte scene biblice, create de copiii din Cetea. comuna Borod, oaspeți ai manifestării. Îmbrăcați în frumoase costume naționale, (moștenite de la strămoși) așa cum a declarat o fetiță, cu nonșalanță, însoțiți de mentorii lor, preotul Vasile Megheșan și soția sa Teodora , au întregit imaginea simbolică a satului românesc tradițional.

12 copii, autori a 12 icoane purtătoare de imagini creștine, de inocența și puritatea sufletească a copiilor. Impresionant moment , care îndeamnă privitorii la pioșenie, reculegere și credință.

În spatele acestor minunate picturi naive, create de copii, se află un adevărat îndrumător și părinte sufletesc, preotul paroh, Vasile Megheșan, un slujitor cu har, dăruit de Dumnezeu comunității din Cetea. Domnia sa a înființat un club pentru copii, cu trei secțiuni: de pictură pe sticlă, de învățarea limbilor engleză și italiană, cu activitate de două ori pe săptămână și voluntariat din partea profesorilor și îndrumătorilor. În anul 2015, la inițiativa preotului Megheșan, s-a creat o bibliotecă sătească purtând numele „Emil Bendorfeanu”, preot care în anul 1949 a avut inițiativa creării unei biblioteci sătești, refuzate de guvernanții de atunci. Biblioteca conține 1200 de volume ,primite din donații, acțiunea continuă și așteaptă alți binecuvântați donatori pentru desăvârșirea acestui scop nobil. Astfel, Biserica din Cetea, a devenit un centru multicultural și spiritual, care suplinește în mod voluntar activitatea unor instituții de stat.

 Manifestarea a debutat cu o prezentare interesantă și documentată, de către doamna Georgeta Ardelean, privitoare la lumea satului românesc și a elementelor tradiționale care o compun, exemplificând cu obiectele expuse. A vorbit preotul Vasile Megheșan, despre istoria icoanei și semnificația ei în credința ortodoxă, despre copiii pictori și icoanele realizate de ei. Diplome și pachete cu dulciuri oferite de organizatori au fost răsplata simbolică a pasiunii și eforturilor depuse în acest demers artistic. Aceste icoane după ce sunt sfințite în biserică se vor regăsi în casele autorilor. Iată numele „pictorilor”: Megheșan Maria, Madar Andreea, Oprea Daria, Fărcuța iasmina, Dubere Antonia, Fule Denisa, Boier Alexandra, Madar Alin, Marușca Cosmin, Antonescu Andreea, Simuț Diana, lazoc Nicoleta.

 Au fost prezente d-nele Ligia Mirișan, director la Biblioteca Județeană și Delia Pantea metodist , care au felicitat personalul bibliotecii pentru reușita activitate, precum și pe părintele Megheșan și copiii din Cetea pentru demersul lor artistic și spiritual, invitându-i cu o expoziție de pictură la Biblioteca județeană în ziua de Rusalii.

Surpriza manifestării au fost grupul de elevi de la Colegiul Tehnic „Alexandru Roman”însoțit de prof. Irimescu Livia și Jula Mihai, care au interpretat pricesne și cântece populare.

                  S-a remarcat în mod deosebit elevul Ilea Radu, care a cântat ”Sara pe deal”

 . Au fost adresate mulțumiri doamnelor care au contribuit cu obiecte personale la această frumoasă și autentică expoziție: Florica Vesa, Ileana Boca, Simona Groza, Florica Chiorean.