duminică, 15 mai 2016

SĂRBĂTOAREA PATRONULUI SPIRITUAL „OCTAVIAN GOGA ”


Biblioteca orășenească din Aleșd, poartă un nume cu rezonanță în literatura română „Octavian Goga”Acest nume onorează și impune admirație și respect. Așa cum se obișnuiește, anual, se sărbătorește festiv ziua patronului spiritual, ocazie de aducere aminte a biografiei și operei sale. Biblioteca din Aleșd îl omagiază pe Octavian Goga în fiecare „Mai”, începând din anul 1994. Genericul ediției cu nr. XXII a fost intitulat: „Satul și țăranul în versiunea lui Goga”. Dacă în edițiile trecute , cu acest prilej au fost invitați personalități din cultură, pentru a aborda diferite aspecte din viața zbuciumată a poetului și secvențe din valoroasa sa operă, în acest an rolul de a-l prezenta a revenit elevilor de la Colegiul Tehnic „Alexandru Roman”. Sub îndrumarea profesoarelor: Șarlota Baican, Carmen Dios, Monica Cuciula, în coordonarea prof. Ana Mihaela Cadleț, elevi filologi, iubitori de literatură au realizat un frumos și inedit spectacol de poezie, muzică și teatru. Moderatoarea activității, Sorina Mateș, cls. A XI-a D,  în preambulul activității a spus: „În acest an se împlinesc 135 de ani de la nașterea lui Octavian Goga, poet, publicist, academician, politician, prim-ministru al României pentru câteva luni și vicepreședinte al Academiei Române. Adică o personalitate complexă  a națiunii noastre” Prezentarea vieții și operei lui Octavian Goga, s-a realizat în PPT de către Larisa Lascău, prezentare intercalată de recitări și cântece. Printre trăsăturile definitorii care l-au caracterizat pe Goga a fost apartenența la neam și sincerul patriotism. Radu Ilea din clasa a X-a, cu vocea sa plină de sensibilitate a exemplificat acest aspect prin cântecul „Nu uita că ești român”.




Pe un perete al sălii, elevele: Mădălina Vandici cls. XII-C, Alexandra Pop- Groza și Larisa Bozga, din cls. A IX-a C, au realizat desene inspirate din poezia lui Goga. Țăranul român cu care se identifica și care „ filtrează durerile poporului  prin sufletul său și se transformă într-o trâmbiță de alarmă”, este oglindit  în poeziile : „ Rugăciune,”, „Cade-o lacrimă”, „Mi-a bătut un moș în poartă”.„Bisericuța din Albac”.







 Despre primul său volum de versuri, poetul spunea că trebuia  numit „Acasă”, deoarece este monografia un ui sat: „Am luat toate figurile tipice ale satului și le-am făcut să defileze înaintea mea”. În aceeași notă de exemplificări sau derulat și alte aspecte prin recitări și cântece din lirica poetului. Surpriza activității, a fost sceneta cu titlul „Politica Eului liric”, scenariul și regia aparținând elevului Adrian Bogdan  din clasa a IX-a A, în interpretarea a 10 colegi.










 Pasionat de literatură și istorie, în  inocența sa, folosind câteva informații de la un cunoscut din București, a abordat un domeniu controversat și mult contestat de istorici, privind implicarea politică și orientarea profascistă a lui Octavian Goga. În prefața acestei scenete, autorul, adresându-se spectatorilor, scoate în evidență patriotismul naționalist a lui Goga, care avea în intenție transformarea țării în republică. „ curentul nazist românesc, afirma autorul, nu era ca cel german și italian, ci unul specific românesc având ca ideal libertatea și bunăstarea poporului”. Sceneta tratează ultimele zile ale guvernului Goga și declinul său politic inevitabil. Întregul  spectacol prezentat a fost susținut muzical la flaut de elevele: Alexandra Radu, Klaudia Morong, Adina Hidiș, care au asigurat fondul muzical și momente solo. Spectacolul se încheie cu cântecul „Cântă cucul, bată-l vina”interpretat cu mult patos de eleva Ina Rus cls. a V-a,






 după care moderatoarea a concluzionat: „ Nu știm dacă a răsunat azi Bucovina, dar în sala bibliotecii și în sufletele noastre a răsunat glasul poetului, emoția folclorului, vocea trecutului” Organizatorii le-a mulțumit și le-a oferit diplome.





                                                                                                                
















                                                                                                                Nicu Răcuciu