Ziua Internațională a Cititului Împreună 2020

 

                              Când e vorba să dai o încurajare celor începători în cele ale cititului te folosești de cel mai la îndemână pretext , cum de pildă e tocmai ziua de azi: ZICI ! Așa că mi-am luat cartea sub braț

..... si iepurașul

și am plecat la clasa a II- a , Școala ” Alexandru Roman ” Aleșd . M-au întâmpinat  doamnele invățătoare Manuela Dulcă si Georgiana Pușcău cu un frumos cântecel care era menit să zorească venirea primăverii.  Apoi ne-am apucat  să citim împreună cu toții, iepurașului . Cu urechile lui lungi , iepurașul ne ascula uimit .

Și fiindcă de o potrivă si copiii și iepurașul nu se mai săturau de povestit , am mai citit impreună incă două cărți : ” Calendarul copiilor ” și ”Ce poți face cu o idee  !” 

Așa mi-a venit ideea de a-i încuraja pe copii sa citească zilnic măcar 

20 de minute pe zi , jucăriei lor de pluș , așa  cu voce tare ! Că doar fiecare are acasă câte o jucărie de pluș... o pufoșenie...ceva !

Doamnele invățătoare s-au bucurat de entuziasmul copiilor știind însă cât de important e să stârnim mereu interesul lor pentru citit , stârnindu-le totodată imaginația, creativitatea și bucuria de a afla mereu câte ceva de folos !

                                                                                                     
                                                                                                        bibliotecar, Tamara Urs Hadadea

Lada de zestre a bunicii 25

 
   O editie cu totul deosebita , prin prezenta domnei Ciucur Viorica si prin minunatele costume populare colectie personala ! Ii multumim inca de la inceput ca ni se alatura cu drag si cu drag de frumosul traditional romanesc !


 Pe cat de vechi pe atat de frumoase, atutentice , foarte bine intretinute bune de purtat in sarbatori si de ce nu,  oriunde vrem sa mai ne aducem aminte cu mandrie de strabunii nostri !


Lume , lume ia priviti aici :

Printre lucruri de traditie s-a conturat inca o ie noua a Ancutei , cusuta si incheiata manual . 

Cojocel de Beius 

Zadie din casmir pictata ,asta chiar m-a uimit !

poale brodate si infodrate 

de Beius 

Zadie plisata  brodata cu fir de matasa

                                         Multumim doamnei Viorica Ciucur pentru amabilitate si pentru ca ni s-a alaturat cu tot sufletul ei minunat indragostit de bine si frumos ( ca si noi de altfel ) !

MIHAI EMINESCU – EMBLEMĂ A FIINȚEI ROMÂNEȘTI

De 

Nicu Răcuciu

 -

15 ianuarie 2020

143

Ziua de 15 ianuarie a devenit „Ziua Culturii Naționale”, având ca referință ziua de naștere a marelui poet național Mihai Eminescu. Această sărbătoare a culturii românești a fost instituită prin Legea 238/7 decembrie 2010. În art. 2 aliniat (1) se precizează: „Autoritățile administrației publice centrale și locale, sprijină material și financiar organizarea de manifestări cultural – artistice dedicate sărbătoririi acestei zile”. Am făcut aceste precizări întrucât puține autorități locale dau curs acestei hotărâri. De-a lungul timpului despre personalitatea și opera lui Mihai Eminescu au vorbit și au scris oameni de cultură, filozofi, istorici, critici literari, etc. care au creionat și dezvăluit complexa sa personalitate.

În cartea dedicată vieții lui Mihai Eminescu, George Călinescu scria: Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui  crin de tăria parfumurilor sale” ; Potrivit criticului Tudor Vianu „Eminescu a fost o personalitate copleșitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligență, memorie, curiozitate intelectuală, cultură de nivel european, bogăția și farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci”; Ioan Slavici , bun prieten a lui Eminescu, spunea: „…El era lipsit cu desăvârșire de ceea ce în viața de toate zilele se numește egoism, nu trăia prin sine și pentru sine, ci pentru lumea în care își petrecea viața și pentru ea”; Zoe Dumitrescu Bușulenga afirma: „ … Căutător absolut în viață în gândire și creație, Eminescu s-a desfășurat cu cele mai înalte registre ale cunoașterii, compensând gravele imperfecțiuni ale realului prin care se simțea închis de necesitate”. Aceste câteva aprecieri sunt relevante privind caracterizarea personalității marelui poet. Ne punem întrebarea: S-a spus totul despre Eminescu? Este necesar să repetăm în fiecare an aceste adevăruri despre poet și opera sa?: Cu siguranță răspunsul este afirmativ. Evocarea anuală a spiritului eminescian este o necesitate spirituală și o mândrie națională pentru toate categoriile de români și în mod special pentru tineri. Mihai Eminescu a devenit internațional, fiind apreciat și venerat în lume. El este un simbol al identității noastre naționale, pe care trebuie să-l avem ca model de referință în istoria culturii românești. Deși pentru sărbătorirea „Zilei Naționale a Culturii, sau întocmit numeroase proiecte, adevărații operatori culturali au rămas școlile și bibliotecile, unde în fiecare an au fost organizate manifestări cultural – artistice care au generat emoții și sentimente patriotice.

În Aleșd, Biblioteca orășenească „Octavian Goga” în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Alexandru Roman”au organizat în sala bibliotecii o manifestare omagială marelui poet român. Stacheta manifestării a fost stabilită de d-na Georgeta Ardelean, director al bibliotecii, care a făcut câteva aprecieri și considerații de început despre marele poet nepereche: „Eminescu este nu numai sinteza unui mod de viață ci și trăire întru idee și eternitate și nu mai puțin piatră de temelie a cuvântului ziditor, a cuvântului care descoperă în tainele universului și naște noi mistere. Suflet al poporului român Eminescu a ridicat spiritualitatea românească pe culmile perfecțiunii, opera sa fiind esența spiritualității”.

A urmat prezentarea power – point a vieții, activității literare, culturale și jurnalistice a poetului, realizate de elevele: Braic Annemarie, Leho Denisa, Bradea Crina și Raciac Rareș din cls a XI-a. Partea literară a fost completată de melodii tematice: Eleva MăduțăAlexandra cls.(IX-a) a interpretat „Pe lângă plopii fără soț”, Eleva Barz Daria ( cls a IX-a), „Dorința”, Elevele Costache Andreea, Gheorghe Laura, și Vandici Salomea „ Dintre sute de catarge”iar în încheiere Buzaș Andrei și Venter Sergiu au interpretat melodia „Eminescu”.

Programul a fost coordonat de d-nele prof. Marian Mădălina, Dios Carmen și Cuciula Monica de la catedra de Limbă și literatură română a Colegiului tehnic.