Lada de zestre a bunicii 25

 
   O editie cu totul deosebita , prin prezenta domnei Ciucur Viorica si prin minunatele costume populare colectie personala ! Ii multumim inca de la inceput ca ni se alatura cu drag si cu drag de frumosul traditional romanesc !


 Pe cat de vechi pe atat de frumoase, atutentice , foarte bine intretinute bune de purtat in sarbatori si de ce nu,  oriunde vrem sa mai ne aducem aminte cu mandrie de strabunii nostri !


Lume , lume ia priviti aici :

Printre lucruri de traditie s-a conturat inca o ie noua a Ancutei , cusuta si incheiata manual . 

Cojocel de Beius 

Zadie din casmir pictata ,asta chiar m-a uimit !

poale brodate si infodrate 

de Beius 

Zadie plisata  brodata cu fir de matasa

                                         Multumim doamnei Viorica Ciucur pentru amabilitate si pentru ca ni s-a alaturat cu tot sufletul ei minunat indragostit de bine si frumos ( ca si noi de altfel ) !

MIHAI EMINESCU – EMBLEMĂ A FIINȚEI ROMÂNEȘTI

De 

Nicu Răcuciu

 -

15 ianuarie 2020

143

Ziua de 15 ianuarie a devenit „Ziua Culturii Naționale”, având ca referință ziua de naștere a marelui poet național Mihai Eminescu. Această sărbătoare a culturii românești a fost instituită prin Legea 238/7 decembrie 2010. În art. 2 aliniat (1) se precizează: „Autoritățile administrației publice centrale și locale, sprijină material și financiar organizarea de manifestări cultural – artistice dedicate sărbătoririi acestei zile”. Am făcut aceste precizări întrucât puține autorități locale dau curs acestei hotărâri. De-a lungul timpului despre personalitatea și opera lui Mihai Eminescu au vorbit și au scris oameni de cultură, filozofi, istorici, critici literari, etc. care au creionat și dezvăluit complexa sa personalitate.

În cartea dedicată vieții lui Mihai Eminescu, George Călinescu scria: Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui  crin de tăria parfumurilor sale” ; Potrivit criticului Tudor Vianu „Eminescu a fost o personalitate copleșitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligență, memorie, curiozitate intelectuală, cultură de nivel european, bogăția și farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci”; Ioan Slavici , bun prieten a lui Eminescu, spunea: „…El era lipsit cu desăvârșire de ceea ce în viața de toate zilele se numește egoism, nu trăia prin sine și pentru sine, ci pentru lumea în care își petrecea viața și pentru ea”; Zoe Dumitrescu Bușulenga afirma: „ … Căutător absolut în viață în gândire și creație, Eminescu s-a desfășurat cu cele mai înalte registre ale cunoașterii, compensând gravele imperfecțiuni ale realului prin care se simțea închis de necesitate”. Aceste câteva aprecieri sunt relevante privind caracterizarea personalității marelui poet. Ne punem întrebarea: S-a spus totul despre Eminescu? Este necesar să repetăm în fiecare an aceste adevăruri despre poet și opera sa?: Cu siguranță răspunsul este afirmativ. Evocarea anuală a spiritului eminescian este o necesitate spirituală și o mândrie națională pentru toate categoriile de români și în mod special pentru tineri. Mihai Eminescu a devenit internațional, fiind apreciat și venerat în lume. El este un simbol al identității noastre naționale, pe care trebuie să-l avem ca model de referință în istoria culturii românești. Deși pentru sărbătorirea „Zilei Naționale a Culturii, sau întocmit numeroase proiecte, adevărații operatori culturali au rămas școlile și bibliotecile, unde în fiecare an au fost organizate manifestări cultural – artistice care au generat emoții și sentimente patriotice.

În Aleșd, Biblioteca orășenească „Octavian Goga” în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Alexandru Roman”au organizat în sala bibliotecii o manifestare omagială marelui poet român. Stacheta manifestării a fost stabilită de d-na Georgeta Ardelean, director al bibliotecii, care a făcut câteva aprecieri și considerații de început despre marele poet nepereche: „Eminescu este nu numai sinteza unui mod de viață ci și trăire întru idee și eternitate și nu mai puțin piatră de temelie a cuvântului ziditor, a cuvântului care descoperă în tainele universului și naște noi mistere. Suflet al poporului român Eminescu a ridicat spiritualitatea românească pe culmile perfecțiunii, opera sa fiind esența spiritualității”.

A urmat prezentarea power – point a vieții, activității literare, culturale și jurnalistice a poetului, realizate de elevele: Braic Annemarie, Leho Denisa, Bradea Crina și Raciac Rareș din cls a XI-a. Partea literară a fost completată de melodii tematice: Eleva MăduțăAlexandra cls.(IX-a) a interpretat „Pe lângă plopii fără soț”, Eleva Barz Daria ( cls a IX-a), „Dorința”, Elevele Costache Andreea, Gheorghe Laura, și Vandici Salomea „ Dintre sute de catarge”iar în încheiere Buzaș Andrei și Venter Sergiu au interpretat melodia „Eminescu”.

Programul a fost coordonat de d-nele prof. Marian Mădălina, Dios Carmen și Cuciula Monica de la catedra de Limbă și literatură română a Colegiului tehnic.

Lada de zestre a bunicii 24

                              O alta sedinta cu frumoase lucruri din lasa de zestre a bunicii, aduse de doamna de doamna Marcela Bonte : un frumos spacel de-o data cu Unirea !

Si totodata si cateva bluzite proaspat crosetate !

Sezatoarea noastra se mandreste cu o noua ie barbateasca gata . Felicitari Ancutei Brumar !

Ce am mai gasit noi prin lada ...cu cat mai vechi cu atat mai autentic si mai frumos ! 

Si ne tot intrebam si ne miram cum si cat de mult puteau lucra in trecut femeile !?!

Emilia ne prezinta un ... nou inceput de bluzita ! Asa spor !!!!!!!!!!!

Iar ... de restul .... doar cipca .....dantela la metru ..... Pana la Oradea cred ca va fi km ei in desfasurare. 

Multumim doamnei Florica Iacob care ne-a adus gogosi foarte buni ! Poi daca a terminat  deja cipca pentru poale >.

Pe curand !

Lada de zestre a bunicii 23

Lada de zestre a bunicii 22

 Ne bucuram iar de amabilitatea doamnei  Viorica Deftu care ne-a adus iar spre admirare frumoase fete de masa , stergare si dantele din lada de  zestre a bunicii din Josani .

Felicitari Marcelei care  a cusut deja a sasea ie ! De asemenea si Ancutei care mai lucreaza la 3 ii , dintre care 2 barbatesti !

Doamna Florentina coase o frumoasa ie pe verde, iar Emila a terminat de tricotat un minunat palton visiniu cu un sal lung cat o zi de post !

  S-a asortat cu o minunata sacosa crosetata cu sute de ochiuri . 

Doamna Florica Iacob croseteaza dantela pentru poale !

Bravo fetele mele !

Lada de zestre a bunicii 21

 Prin amabilitatea  doamnei  Viorica Deftu , ne-am limpezit ochii si sufletul cu minunatii ale artei manuale .

Port polular autentic din Luncosoara. Adela fiica doamnei Deftu Viorica l-a imbracat cu mandrie pentru noi, pentru admiratia noastra

poale ca spuma , cu insertie de dantela ( cipka )
 La orizont se mai contureaza cate o ie

Se lucreaza frumos ca pe vremuri ...

Cata migala , cata  maiestrie rabdare si frumos ! , adunate pic cu pic , varf de ac langa varf de ac, pana se umple lada si totodata su sufletul nostru de admiratie pentru ce lucrau bunicile noastre . mamele noastre ....odinioara !

 .... Si inca oare cate surprize uimitoare ne asteapta sa le scoatem la lumina din minunata lada  a bunicii !